Bombele cu fragmentație, interzise prin Convenția internațională de la Oslo, au provocat de două ori mai multe victime civile în 2016 decât în urmă cu un an, marea majoritate a acestora fiind consemnate în Siria, relevă raportul anual al Coaliției împotriva bombelor cu fragmentație, transmit AFP și DPA.

Publicarea raportului survine cu câteva zile înaintea conferinței statelor părți ale Convenției de la Oslo, prevăzută între 4-6 septembrie la Geneva. Aceste arme pot conține zeci de mini-bombe care se dispersează pe o zonă vastă, dar nu explodează toate, transformându-se în mine antipersonal care, la cel mai mic contact, pot ucide sau mutila, chiar și după mulți ani de la lansarea lor.

În 2016, 971 de oameni (98% din ei civili) au fost uciși sau răniți de astfel de bombe, comparativ cu 419 în 2015, indică raportul. Din totalul victimelor de anul trecut, 860 au fost înregistrate în Siria, 51 în Laos, 38 în Yemen, nouă în Vietnam, 4 în Irak, câte 3 în Libia și Sudanul de Sud și câte una în Bosnia-Herțegovina, Liban și Serbia. Marea majoritate a acestor persoane au fost ucise sau rănite în atacuri comise în 2016, însă 14% dintre ele au fost victimele unor bombe mai vechi, neexplodate la momentul impactului - ceea ce, de altfel, se întâmplă cu 40% din bombele de acest tip.

''Bombele cu fragmentație continuă să producă masacre'', iar utilizarea lor repetată ''rămâne extrem de preocupantă'', a declarat pentru AFP Anne Hery, directoare a organizației Handicap International, membră a Coaliției împotriva bombelor cu fragmentație. În vederea conferinței de la Geneva, Handicap International ''cheamă statele să aplice dreptul internațional și să exercite presiuni asupra beligeranților pentru ca aceștia să înceteze utilizarea acestei arme barbare''. SUA, Rusia și China nu se numără printre cele 119 state care au aderat la tratatul din 2008 de interzicere a acestor arme.