În timp ce în alte state autorităţile centrale, prin instituţiile abilitate, fac tot posibilul pentru a promova destinaţiile turistice şi a încuraja turismul, în România, lucrurile stau taman pe dos, de multe ori reprezentanţii Ministerului Turismului fiind exact cei care „pun beţe în roate” dezvoltării acestui domeniu. Nu de puţine ori, din dorinţa de a „da peste nas” autorităţilor locale şi a dovedi, sieşi şi lumii întregi, că acestea nu pot gestiona turismul din propria curte, ministrul Turismului, Elena Udrea, a venit cu acte normative care nu au făcut altceva decât să provoace haos. Un exemplu în acest sens îl reprezintă Legea Turismului, care a fost aprobată deja de Senat la mijlocul lunii iunie, Camera Deputaţilor fiind forul decizional în acest caz. Prin actul normativ, Elena Udrea urmăreşte să devină singura persoană care decide tot ceea ce se va întâmpla în turism. Din acest motiv, amendamentele aduse de senatorii PSD de Constanţa Alexandru Mazăre şi Nicolae Moga, care ar fi făcut Legea Turismului aplicabilă şi ar fi contribuit la dezvoltarea acestui domeniu, nu au fost luate în considerare. „Noi nu am făcut amendamentele de capul nostru, ci după o consultare cu actorii principali din turism, agenţiile de turism, agenţii economici şi asociaţiile patronale, lucru pe care Ministerul nu l-a făcut. În forma adoptată de Senat, această lege bulversează şi mai mult activitatea din turism”, declara, pe 14 iunie, senatorul Nicolae Moga.

TAXE DE TREI ORI MAI MARI. Prevederile propuse de senatorii PSD de Constanţa vizau impunerea unor reglementări aplicate cu succes în alte ţări, cum ar fi un TVA de 9% pentru activităţile din turism. „Un alt amendament se referea la neimpozitarea profitului reinvestit, lucru pe care vecinii noştri bulgari îl aplică de ceva timp şi se pare că se descurcă foarte bine”, declara senatorul Alexandru Mazăre. În condiţiile în care ministrul de resort a demonstrat, în nenumărate rânduri, că nu lucrează în interesul domeniului pe care îl reprezintă, nu e de mirare că o parte din hotelierii de pe litoralul românesc şi-au mutat afacerile în Bulgaria. „Un hotelier din ţara vecină care are profit de un milion jumătate de euro plăteşte la fiscul bulgar doar 80.000 de euro. Un hotelier din România, la acelaşi profit, plăteşte de aproape trei ori mai mult, impozitul lunar pe profit fiind de 16%”, a declarat preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia, Nicolae Bucovală.

PENTRU UNII MUMĂ, PENTRU ALŢII... De la an la an, investiţiile hotelierilor serioşi au dus la îmbunătăţirea condiţiilor de cazare şi au oferit turiştilor posibilitatea de a beneficia de o gamă largă de servicii. Din păcate, există, încă, unităţi de cazare care fac de ruşine imaginea litoralului. De neînţeles este faptul că aceste unităţi sunt tolerate de autorităţile centrale, chiar dacă unele funcţionează în ilegalitate. „Pentru unităţile gen Hotel Histria, care strică imaginea staţiunii Mamaia, nu se găsesc soluţii, deşi am semnalat această problemă de ceva timp, dar, când a fost cazul clubului Bamboo, care aducea clienţi, autorităţile de la Bucureşti au dispus imediat demolarea acestuia. De ce pentru unul se poate şi pentru celălalt, care chiar reprezintă o problemă, nu se poate face nimic?”, s-a întrebat, retoric evident, preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia. Pe lângă faptul că hotelierii români nu beneficiază de nicio facilitate, fiind „cocoşaţi” de taxe şi impozite, aceştia nici măcar nu au condiţiile necesare pentru a-şi desfăşura activitatea.

ENEL, TEAMA HOTELIERILOR. Mulţi proprietari de unităţi hoteliere s-au plâns de faptul că au fost nevoiţi, de nenumărate ori, să-şi înlocuiască aparatura electronică din cauza Enel Dobrogea. Potrivit unui hotelier din sudul litoralului, sezonul estival trecut a fost nevoit să schimbe, într-o singură lună, 700 de becuri şi 300 de minibaruri. De asemenea, hotelierii se plâng că, din cauza penelor de curent, au avut turişti care au părăsit unităţile de cazare. „O altă problemă pe care o avem în fiecare sezon estival o reprezintă controalele excesive. Avem câte cinci – şase controale pe săptămână. Ne-ar ajuta dacă instituţiile statului ar colabora şi ar organiza echipe mixte de control, să vină toţi odată” a precizat Nicolae Bucovală.