DISPONIBILIZĂRI ÎN MASĂ De la an la an, România arată tot mai mult ca o ţară prădată de popoarele migratoare, în care au fost arse holdele, au fost otrăvite fântânile şi au fost distruse casele. Numai că pagubele sunt produse acum de hoţi autohtoni, pe care Ministerul Agriculturii şi „genialii” strategi aflaţi la Putere îi invită să fure ca-n codru o mare parte din investiţiile făcute de statul român înainte de 1990. La Constanţa, spre exemplu, distrugerea sistemelor de irigaţii este sinucidere curată în condiţiile în care procesul de deşertificare ia amploare de la an la an. „Dobrogea era recunoscută pentru agricultură. Acum e recunoscută pentru furturile de la stat. Avem nevoie de agricultură ca de aer. Zona comunei Bărăganu era cunoscută în toată ţara pentru recoltele bogate. Acum, cu chiu cu vai mai facem agricultură. Sistem de irigaţii nu mai există şi aşteptăm să ne dea apă Cel de Sus pentru că altă soluţie nu mai există“, a declarat primarul comunei Bărăganu, Titu Neague. De ce se fură staţiile de pompare pentru irigaţii? La sfârşitul anului trecut, Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare a fost desfiinţată, în graba guvernanţilor de a „reduce cheltuielile de personal”, şi din cei 495 de salariaţi ai Sucursalei Teritoriale Dobrogea (STD), 423 au fost disponibilizaţi - 276 numai în judeţul Constanţa. Pe raza judeţelor Constanţa şi Tulcea, pe o suprafaţă de 15.570 km pătraţi au rămas puţin peste 70 de angajaţi. Conducerea ministerului nu a prevăzut însă repercusiunile generate de abandon: sistemul de irigaţii - ce a mai rămas în picioare - este furat bucată cu bucată. Mai mult decât atât, ministrul Agriculturii se aşteaptă ca buna desfăşurarea a activităţilor din îmbunătăţiri funciare să fie îndeplinită cu un om la 225 de km pătraţi. Staţiile de pompare pentru irigaţii şi desecare, digurile, barajele şi cantoanele de apărare au fost abandonate, iar instalaţiile din judeţ au rămas sub singura supraveghere a Celui de sus. Hoţii şi-au făcut deja apariţia şi fură cât îi ţin puterile.

ÎN CONSERVARE = PENTRU HOŢI Un exemplu de „bună practică la furat” îl dau „specialiştii” din zona comunei Bărăganu. Din ianuarie, de când patrimoniul ANIF nu mai este păzit, nu există zi de la Dumnezeu în care obiectivele Agenţiei să nu fie atacate de hoţi. Chiar şi liderul Sindicatului ANIF Dobrogea, Ion Butoi, spune că, în curând, nu va mai exista nimic în patrimoniul Agenţiei. Una dintre ţintele hoţilor a fost, încă din ianuarie, staţia de pompare pentru irigaţii din comuna Bărăganu. O staţie mare, dotată cu şase motoare de pompare a apelor, care, înainte de 1990, distribuia apa din canal pentru irigarea terenurilor pentru aprox. cinci comune. Până acum patru luni, staţia era în conservare şi perfect funcţională. Acum, acea staţie nu mai există. Tot ce era metalic a fost tăiat, furat şi vândut. Şi hoţii au avut ceva de lucru pentru că, potrivit afirmaţiilor primarului comunei Bărăganu, Titu Neague, aici ar fi existat cam 200 de tone de metal, iar miezul de cupru al motoarelor este la mare căutare. Au mai rămas din staţie doar pereţii, care probabil vor fi şi ei demolaţi pentru sârmele din fier-beton.

INSTIGARE LA FURT Nici angajaţii rămaşi ai ANIF nu pot fi bănuiţi că s-ar preocupa prea mult de patrimoniul rămas în grija lor. Spunem asta pentru că, potrivit spuselor şefului Poliţiei Topraisar, insp. pp. George Caraivan, reprezentanţii ANIF au fost amendaţi la o lună după ce furturile la acea staţie au devenit ceva obişnuit, pentru că nu au asigurat paza patrimoniului. Mai mult, ANIF nu depusese, înaintea amenzii, nicio reclamaţie cu privire la furturi. În apărarea lor, reprezentanţii ANIF spun că acea staţie trebuia păzită de RomNaţional, cu care ANIF are un contract. „Pleci dintr-un loc în altul şi, când te întorci, constaţi că hoţii au furat tot. Sunt foarte bine organizaţi. Vin cu macarale, aparate de sudură, tot felul de scule şi atacă acolo unde ştiu că nu avem pază ori nu sunt suficienţi oameni. De obicei, sudul şi sud-vestul judeţului sunt cel mai des atacate”, a afirmat Ion Butoi, care a adăugat că este imposibil să desfăşori activitatea cu 75 de oameni. „Gândiţi-vă că, la Constanţa, avem 750 de staţii de pompare de întreţinut şi asta e doar o mică parte a activităţii noastre“, a afirmat Ion Butoi. El se teme că tot patrimoniul va ajunge la fier vechi, aşa cum s-a întâmplat cu sistemul de irigaţii după ce s-a renunţat la pază. Una peste alta, Caraivan spune că de-a lungul celor patru luni poliţia a surprins cinci grupuri de infractori, a câte cinci sau şase persoane, care acum sunt cercetate de Poliţie. „Avem o mulţime de dosare. I-am alergat pe câmp, i-am prins, le-am făcut dosare, însă am fost nevoiţi să-i eliberăm, pentru că procurorul de caz ne-a spus să-i cercetăm în libertate. Evident că ei au furat din nou şi tot aşa“, a declarat Caraivan, care a explicat că paguba totală de la Bărăganu se ridică la 500.000 lei, însă situaţii similare se regăsesc şi în multe alte zone din judeţ, cum ar fi Viroaga. El a afirmat că o parte din fierul vechi a fost deja găsit la centrele de colectare fier vechi din Medgidia.

Ionela HALCIUC, Oana MANOILĂ