Chiar şi în momentele extrem de fericite din viaţa noastră, trebuie să ne preocupăm şi de acte. Un astfel de moment este cel în care se naşte un copil. Dacă, într-o ediţie anterioară, prezentam documentele necesare părinţilor pentru declararea copilului şi pentru emiterea certificatului de naştere al bebeluşului, ne-am gândit că ar fi oportun să explicăm şi ce ar trebui să facă proaspeţii părinţi dacă bebeluşul se naşte în afara graniţelor ţării. Specialiştii ne spun că bebeluşii născuţi în străinătate, care au cel puţin un părinte cetăţean român, obţin cetăţenia română la data naşterii, chiar dacă, potrivit legii statului în care s-au născut, obţin şi cetăţenia acelui stat. Pentru a putea produce efecte, inclusiv în ceea ce priveşte cetăţenia, naşterea trebuie înregistrată la ambasada sau consulatul român din ţara în care aceasta s-a produs. Înregistrarea naşterii la ambasadă sau consulat se face pe baza certificatului medical constatator al naşterii emis de autorităţile statului în care copilul a fost adus pe lume. Solicitarea de înregistrare a naşterii şi de eliberare a unui certificat de naştere românesc se face de ambii părinţi ai copilului sau de către părintele cetăţean român. Declararea naşterii se face în termen de 15 zile de la naşterea copilului. Dacă se depăşeşte termenul, până la împlinirea vârstei de un an, înregistrarea se face cu aprobarea şefului misiunii diplomatice. Înregistrarea peste vârsta de un an se face prin hotărâre judecătorească. În situaţia în care termenul de un an a fost depăşit, aveţi posibilitatea să solicitaţi transcrierea certificatului de naştere în registrele române de stare civilă, procedură pentru care puteţi mandata un avocat din România. În cazul în care părinţii poartă nume de familie diferite, este necesară declaraţia autentică a ambilor părinţi cu privire la numele de familie pe care îl va purta copilul, nume ce va fi înscris în certificatul de naştere românesc emis de ambasadă sau consulat.