Parlamentul ucrainean a cerut, ieri, Curţii Penale Internaţionale (CPI) de la Haga să demareze urmărirea judiciară împotriva preşedintelui demis Viktor Ianukovici, după baia de sânge de la Kiev, soldată cu 82 de morţi, săptămâna trecută. ”Cerem CPI să stabilească vinovaţii de această crimă împotriva umanităţii şi să lanseze urmăriri judiciare împotriva lui Viktor Ianukovici şi a altor oficiali de rang înalt care au dat şi au executat ordine criminale. În ultimele trei luni, autorităţile au utilizat forţa, mijloace speciale şi militare împotriva manifestanţilor paşnici, la ordinele oficialilor de rang înalt, la Kiev şi în alte oraşe. Peste 100 de cetăţeni ucraineni şi din alte ţări au fost ucişi, peste 2.000 au fost răniţi, 500 fiind în stare gravă”, precizează rezoluţia. Parlamentul ucrainean denunţă şi acte de tortură împotriva manifestanţilor.

Experţi criminalişti din Marea Britanie se află la Kiev pentru a ajuta la stabilirea răspunderii pentru moartea protestatarilor ucraineni în violenţele care au avut loc, săptămâna trecută, în capitala Ucrainei. Potrivit BBC, anchetatorii au identificat patru locuri din care lunetiştii au tras asupra manifestanţilor. Ministerul britanic de Externe a refuzat să confirme că Guvernul de la Londra oferă ajutor în ancheta privind manifestaţiile de la Kiev. Experţii britanici au afirmat că probele pe care le vor obţine vor fi folosite pentru a-i judeca pe cei răspunzători de tragedie.

Viktor Ianukovici este de negăsit de câteva zile, iar unii ar plăti scump să afle dacă mai este în regiunea rusofonă din estul Ucrainei. Justiţia ucraineană a emis un mandat de arestare împotriva lui, pentru ucidere în masă. Zvonuri dintre cele mai incredibile circulă cu privire la Viktor Ianukovici, despre care nu se mai ştie nimic de când a încercat în zadar, sâmbătă, să fugă din Doneţk la bordul unui avion particular. Unii şuşotesc că este posibil să fie la Sevastopol, în peninsula ucraineană pro-rusă Crimeea, unde se află navele Flotei ruse la Marea Neagră. Alţii cred că ar fi reuşit deja să părăsească Ucraina. Dar un lucru este sigur: practic toate persoanele întâlnite în fieful său de la Doneţk îl critică, considerând fuga sa din Kiev un act de trădare.

ÎNTÂRZIE GUVERNUL Formarea unui Guvern de tranziţie în Ucraina, anunţată iniţial pentru ieri, a fost amânată pentru mâine, a anunţat preşedintele interimar Oleksandr Turcinov, în Parlament, fără să precizeze motivul amânării. Între timp, fostul campion la box Vitali Kliciko a anunţat ieri că va candida la alegerile prezidenţiale anticipate din Ucraina, programate pentru 25 mai. Parlamentul a votat organizarea de alegeri la Primăria Kievului tot pe 25 mai.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, s-a pronunţat ieri împotriva organizării în Ucraina de alegeri prezidenţiale anticipate pe 25 mai, apreciind că acest lucru este contrar acordului cu privire la ieşirea din criză semnat la Kiev, săptămâna trecută. Şeful diplomaţiei ruse a subliniat că acest acord semnat de Viktor Ianukovici şi liderii opoziţiei, în prezenţa unor mediatori europeni, dar pe care Rusia nu l-a semnat, prevede ca alegerile prezidenţiale să fie organizate abia după adoptarea unei reforme constituţionale, proces preconizat să dureze până în septembrie. ”De fapt, organizarea unor alegeri pe 25 mai este deja o renunţare la acordul cu privire la ieşirea din criză”, a precizat Lavrov. Rusia a îndemnat, în mai multe rânduri, noua putere ucraineană să respecte acest acord, care prevede concesii majore acordate opoziţiei, între care organizarea unui scrutin prezidenţial anticipat în decembrie, formarea unui Guvern de coaliţie în termen de zece zile de la semnarea acordului şi o reformă constituţională înainte de alegerile prezidenţiale. Rusia este singura care continuă să evoce validitatea acestui acord.

PERICOL SEPARATIST Preşedintele ucrainean interimar, Oleksandr Turcinov, a avertizat, ieri, asupra pericolului separatismului, după îndepărtarea de la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici, multe dintre regiunile vorbitoare de limbă rusă opunându-se instalării unei administraţii pro-europene. Adresându-se Parlamentului, Turcinov a declarat că se va întâlni cu reprezentanţii agenţiilor de securitate, pentru a discuta despre riscul separatismului în regiunile unde populaţia de etnie rusă este majoritară. Crimeea şi unele zone pro-ruse din est s-au confruntat cu proteste faţă de îndepărtarea de la putere a lui Ianukovici, generând temeri privind o eventuală secesiune. Autorităţile din oraşul ucrainean sudic Sevastopol au instalat un primar pro-rus, Aleksei Şalii, cetăţean rus, în timpul unei sesiuni extraordinare care a avut loc luni seara, în timp ce peste 1.000 de protestatari se reuniseră în jurul Primăriei, scandând ”Rusia, Rusia, Rusia” şi ”Un primar rus pentru un oraş rusesc”. Temerile că separatiştii din Sevastopol şi din regiunea Crimeea, din care face parte oraşul, ar putea să se folosească de vidul de putere actual din Ucraina pentru a obţine mai multă autonomie şi a-şi consolida şi mai mult legăturile cu Rusia se răspândesc rapid. Pentru moment, nu este clar dacă forţele de securitate locale îl vor susţine pe Şalii, dar anterior, şeful Poliţiei din Sevastopol, Aleksandr Goncearov, a declarat că ofiţerii săi refuză să îndeplinească ”ordinele criminale emise de Kiev”. Cel puţin patru puncte de control administrate de poliţişti înarmaţi au fost instituite pe marile drumuri din oraş, pentru a împiedica sosirea extremiştilor, potrivit presei locale.

Demonstraţii similare cu cele din Sevastopol au avut loc în Crimeea, în ultimele zile, inclusiv în capitala regională Simferopol şi în oraşul de coastă Kerci. Primarul oraşului Sevastopol, numit de Kiev, Vladimir Iaţuba, a fost huiduit duminică, în timp ce le spunea participanţilor la o manifestaţie pro-rusă că Crimeea este parte integrantă din Ucraina. Iaţuba şi-a anunţat demisia, luni, cu lacrimi în ochi, în faţa jurnaliştilor. Mulţimea s-a adunat din nou în faţa Primăriei din Sevastopol, ieri, pe fondul zvonurilor că forţele de securitate l-ar putea aresta pe Şalii. În oraşul Harkov din estul Ucrainei, unde Ianukovici se bucură de sprijin, şeful administraţiei regionale a declarat că va candida la alegerile prezidenţiale. Mihailo Dobkin a declarat pentru postul de televiziune Kanal 5 că s-a decis să candideze pentru că ”are loc un atac total la adresa populaţiei vorbitoare de limbă rusă şi legile care sunt adoptate îi ameninţă pe cei care nu acceptă fascismul şi nazismul”. Dobkin a fost supus presiunilor demonstranţilor locali să demisioneze.

EMISAR OSCE Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a numit un emisar special pentru Ucraina şi a propus crearea unui grup internaţional de contact pentru gestionarea acestei crize. Ministrul elveţian de Externe, Didier Burkhalter, care deţine preşedinţia OSCE, a făcut propunerea adresându-se Consiliului de Securitate al ONU, în cadrul unei dezbateri cu privire la cooperarea OSCE - ONU. Burkhalter a anunţat totodată numirea ambasadorului elveţian Tim Guldimann ca emisar special personal pentru Ucraina şi a anunţat că o echipă redusă a OSCE a fost trimisă la faţa locului. Preşedintele şi-a exprimat, de asemenea, dorinţa ca noile autorităţi de la Kiev să invite o misiune de evaluare în domeniul drepturilor omului să ancheteze asupra violenţelor care au afectat ţara, ”pentru a avansa reconcilierea naţională în Ucraina”. El a propus totodată ca OSCE să trimită o misiune de evaluare şi observare a alegerilor din 25 mai.

AMBIGUITATEA SUA Washingtonul pare să aibă o atitudine concesivă în faţa furiei Rusiei în dosarul ucrainean, prin declaraţii măsurate, prudenţă pe tema noului regim şi o insistenţă asupra cooperării cu Moscova, departe de o atmosferă caracteristică Războiului Rece. Casa Albă a păstrat ambiguitatea asupra statutului pe care-l are Turcinov în ochii săi. Un purtător de cuvânt al preşedintelui Barack Obama, Jay Carney, a subliniat că ”Parlamentul şi-a ales preşedintele în mod legal”. Notând că ”este evident că Ianukovici nu conduce în mod activ ţara la ora actuală”, totuşi, Carney nu l-a numit pe Turcinov preşedinte interimar. El a evocat, în schimb, ”necesitatea creării unui Guvern pluripartidic de coaliţie, un Guvern de tehnocraţi care va putea să ajute Ucraina să adopte deciziile importante care se impun, în special în domeniile economic şi financiar, în aşteptarea alegerilor anticipate.