Deputaţii din Parlamentul pro-rus al Crimeei au adoptat, ieri, o declaraţie de independenţă faţă de Ucraina, etapă prealabilă referendumului care să permită alipirea acestei regiuni la Rusia. Ei au invocat precedentul Kosovo pentru a-şi justifica demersul. Textul lor face referire la Carta ONU şi la o ”întreagă serie de documente internaţionale ce stabilesc dreptul popoarelor la autodeterminare, precum avizul emis de Curtea Internaţională de Justiţie din 22 iulie 2010, potrivit căruia proclamarea unilaterală a independenţei de către o parte a unui stat nu încalcă nicio normă a dreptului internaţional”. ”Dacă referendumul din 16 mai conduce la o alipire a Crimeei şi a oraşului Sevastopol la Rusia, Crimeea va fi declarată stat independent şi suveran, cu o formă republicană de guvernământ. Republica Crimeea va fi un stat democratic, laic şi multinaţional, care se va angaja în menţinerea păcii şi a înţelegerii interetnice şi interconfesionale pe teritoriul său”, arată documentul. În cazul unui vot în favoarea alipirii la Rusia, Crimeea se va adresa Moscovei, pentru a fi admisă pe baza unui acord guvernamental. Moscova consideră declaraţia de independenţă a Crimeei ca fiind absolut legală, a anunţat Ministerul rus de Externe.

Între timp, miliţiile pro-ruse au preluat controlul aeroportului Simferopol, cel mai important din Crimeea, şi interzic toate zborurile, cu excepţia celor care provin sau au ca destinaţie Moscova. Miliţiile împiedică jurnaliştii să discute cu angajaţii aeroportului.

LEGE RUSĂ PRIVIND INCLUDEREA DE NOI TERITORII Deputaţii ruşi vor examina, la 21 martie, un proiect de lege care permite includerea de noi teritorii în componenţa Federaţiei Ruse, în baza unei solicitări în acest sens şi în cazul în care în statul străin de care aparţine acest teritoriu nu există un guvern suveran eficient. Textul va fi dezbătut în Duma de Stat la cinci zile după referendumul din Crimeea. Până în prezent, legea rusă permitea intrarea unui teritoriu străin în componenţa Federaţiei Ruse în urma semnării unui acord între statul rus şi un stat străin, care putea reprezenta fie teritoriul, fie un stat independent, fie statul căruia îi aparţine teritoriul. Legea excludea, în consecinţă, alipirea Crimeei la Rusia, în condiţiile în care noua putere de la Kiev îşi apără suveranitatea asupra peninsulei, iar, în schimb, Moscova nu recunoaşte legitimitatea noilor autorităţi ucrainene. Amendamentul propus spre dezbatere are, însă, în vedere modificarea legii astfel încât să nu mai fie nevoie de acordul între state în vederea acceptării unui teritoriu în componenţa Federaţiei Ruse.

IANUKOVICI VREA LA KIEV Viktor Ianukovici, preşedintele demis în februarie, după trei luni de manifestaţii soldate cu circa 100 de morţi, a declarat ieri că este preşedintele legitim al Ucrainei şi a asigurat că se va întoarce în curând la Kiev, într-o conferinţă susţinută la Rostov-pe-Don, în Rusia. ”Mă adresez comunităţii internaţionale: nimeni nu are dreptul de a susţine o lovitură de stat”, a declarat Ianukovici, calificând noua putere pro-occidentală drept o ”clică formată din ultranaţionalişti şi neofascişti”. ”Actele voastre au avut drept consecinţă detaşarea Crimeei, faptul că, chiar sub ameninţarea armelor, populaţia din sud-est (majoritar rusofonă) cere să fie respectată şi să i se respecte drepturile”, a declarat el, adresându-se noii puteri. ”Ţara va reacţiona şi îşi va regăsi unitatea“, a adăugat el, în timp ce conducerea rusă a părut să sprijine perspectiva unei divizări a ţării şi a declarat că Ianukovici nu mai are viitor politic.

FRANŢA AMENINŢĂ RUSIA Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a ameninţat din nou Rusia, ieri, cu sancţiuni, dacă nu răspunde propunerilor occidentale. Aceste sancţiuni vor consta în blocarea averilor personale ale unor ruşi sau ucraineni şi în sancţiuni privind călătoriile, în domeniul vizelor, a precizat ministrul francez.

SUA au acuzat, luni, Rusia că nu ţine cont de propunerile prezentate săptămâna trecută de John Kerry omologului său rus, Serghei Lavrov, menite să calmeze conflictul din Ucraina. Lavrov a anunţat luni că Rusia îşi va prezenta propriile propuneri, fără să ofere alte detalii, dar a părut că îndepărtează principiul creării unui grup de contact, reclamat de cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele american, Barack Obama.

TEST PENTRU EUROPA Premierul britanic, David Cameron, a apreciat, într-un interviu pentru ediţia de ieri a cotidianului german ”Bild”, că ”situaţia tensionată din Crimeea este un test pentru Europa şi, nu, nu vom accepta ca Rusia să încalce suveranitatea Ucrainei. Suntem uniţi, împreună, pentru drepturile Ucrainei! Vom impune sancţiuni dure dacă Moscova nu îşi schimbă direcţia”. De asemenea, premierul britanic a condamnat cu vehemenţă acţiunile Rusiei în Crimeea, pe care le-a calificat drept o încălcare a dreptului internaţional.

ŢĂRILE BALTICE, APĂRATE Şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, a asigurat ieri, la Tallin, că NATO şi UE garantează securitatea ţărilor baltice, în contextul crizei din Ucraina. Ministrul german, care a început la Tallin un turneu de o zi în cele trei state baltice - Estonia, Lituania, Letonia -, a avertizat că UE va lua măsuri împotriva Rusiei dacă Moscova nu-şi va schimba poziţia privind Crimeea şi Ucraina până la sfârşitul săptămânii.

ALTE AVERI BLOCATE Elveţia a anunţat blocarea averilor şi conturilor bancare ale altor nouă ucraineni suspectaţi de atingeri aduse drepturilor omului şi deturnare de fonduri, inclusiv averea lui Viktor Ianukovici, un fiu al fostului preşedinte, care are acelaşi prenume ca tatăl său. Printre celelalte persoane vizate de ordonanţa federală elveţiană se află şi fiul fostului premier Mikola Azarov, Oleksii. Numele lui Oleksandr Iakimenko, fostul şef al serviciilor ucrainene de securitate, Artem Pcionka, fiul fostului procuror general ucrainean, şi a doi foşti consilieri ai lui Viktor Ianukovici se află de asemenea pe lista de nouă persoane stabilită de autorităţile elveţiene. Elveţia a adoptat deja măsuri privind blocarea averilor altor ucraineni, la sfârşitul lui februarie. Confederaţia helvetică a decis să blocheze averile şi resursele economice ale lui Viktor Ianukovici şi fiului său, Aleksandr, alături de cele aparţinând altor 18 foşti oficiali, inclusiv 11 foşti miniştri. Valoarea fondurilor nu a fost divulgată. În cazul în care averile sunt de origine ilicită, ele vor fi restituite Ucrainei, a precizat Guvernul elveţian. Este necesar, însă, ca, mai întâi, fostul preşedinte şi anturajul său să fie condamnaţi penal în acest sens. Elveţia s-a declarat pregătită să colaboreze îndeaproape cu autorităţile ucrainene, cu scopul de atinge acest obiectiv cât mai rapid posibil.

EŞEC LA ONU Membrii occidentali ai Consiliului de Securitate au încercat, luni, să intensifice presiunile asupra Rusiei, însă Moscova rămâne inflexibilă. ”Situaţia se agravează în fiecare zi. Există un sentiment de urgenţă”, a declarat ambasadorul francez, Gérard Araud, la finalul celei de-a cincea reuniuni din ultimele zece zile. ”O eventuală anexare a Crimeei de către Rusia ar fi periculoasă”, a avertizat Araud. În cadrul reuniunii, a anunţat el, ambasadorul rus, Vitali Ciurkin, a reiterat că ”Moscova îşi va asuma responsabilitatea istorică faţă de Crimeea”. Consiliul de Securitate nu a reuşit până în prezent să adopte o poziţie comună pe tema crizei ucrainene. Rusia, membră permanentă a Consiliului, dispune de un drept de veto şi poate bloca toate luările de poziţie ale Consiliului de Securitate.