România nu se va confrunta cu inundaţii de amploare în toamna şi iarna acestui an, nefiind prevăzute depăşiri ale cotelor de pericol ale rîurilor decît pe unele cursuri mici, dar s-ar putea confrunta cu viituri în lunile aprilie-mai 2010, a declarat, ieri, directorul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), Petre Stanciu. \"În toamnă şi iarnă, din datele de care dispunem nu credem că vom avea inundaţii. Sînt posibile depăşiri ale cotelor de atenţie, dar nu şi ale celor de pericol, pentru a avea inundaţii la scară mare. Pe cursurile mici de apă ar putea apărea unele probleme, mai ales în Banat\", a spus el. În general, regimul hidrologic va fi sub media normală lunară în ultimul trimestru al acestui an. Astfel, în octombrie vor fi debite mai mari pe rîurile din bazinele Argeşului şi Ialomiţei, dar şi mai mici (între 30 şi 50% din valorile normale lunare) pe rîurile din restul bazinelor hidrografice, printre care Dobrogea. În noiembrie, debite mai mari decît este normal pentru această perioadă vor fi înregistrate doar pe rîurile din bazinul Ialomiţei, în timp ce mai mici vor fi pe rîurile din 17 bazine hidrografice, printre care şi Dobrogea. În decembrie, cele mai mici debite vor fi înregistrate pe rîurile din bazinul Oltului inferior şi din bazinele Vedea, Rm. Sărat şi Bîrlad. Şi pe fluviul Dunărea valorile debitului vor fi sub mediile multianuale lunare. În a doua jumătate a lunii noiembrie este posibilă apariţia formaţiunilor de gheaţă (gheaţă la mal, pod de gheaţă, zăpoare) în bazinele superioare ale Bistriţei, Mureşului şi Oltului şi pe unele rîuri mici din centrul şi nordul ţării, iar în cursul lunii decembrie formaţiunile de gheaţă vor fi mai multe şi mai extinse pe rîurile din zona de munte din nordul, estul şi centrul României.

Vremea, prielnică agriculturii

Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Siseşti (ASAS), Cristian Hera, a adăugat că vremea s-a dovedit deocamdată prielnică agriculturii. \"Pînă în prezent, starea culturilor însămânţate deja (grîu, orz şi rapiţă) este destul de bună. Am avut parte de precipitaţii în aproape toate zonele. Evoluţia lor ulterioară va depinde de vreme. Dacă vom avea o iarnă fără strat de zăpadă şi cu ger ar putea fi probleme, altfel riscul este mult mai scăzut. Cea mai vulnerabilă la ger este rapiţa\", a precizat preşedintele ASAS. Anul viitor va fi, însă, ceva mai complex decît 2009. Astfel, potrivit directorului INHGA, \"anul 2010 va fi unul cu un regim hidrologic normal, cu excepţia perioadei de primăvară, cînd pot avea loc cîteva fenomene extreme\". Stanciu a spus că în martie ar putea avea loc precipitaţii abundente, urmate de viituri în lunile aprilie-mai - \"sînt deja obişnuite în România\" - şi că seceta din perioada verii următoare va fi cam la acelaşi nivel cu cea din acest an. Potrivit acestuia, zonele cu risc sînt în estul României, unde \"nu vor fi afectate grav gospodăriile, dar culturile ar putea suferi de pe urma viiturilor\".

Resursele de apă insuficiente, problemă pe termen mediu şi lung

Specialiştii au realizat un scenariu pe termen lung privind evoluţia resurselor de apă inclusiv din România, în contextul schimbărilor climatice, potrivit căruia zonele cele mai expuse reducerii cantităţilor de apă sînt Câmpia Română, zona de est a României (Podişul Moldovei şi al Bârladului), zona de Vest, în special Banatul, precum şi o parte din centru, respectiv Transilvania. Vor fi mai puţin afectate zonele din nordul României şi Carpaţii şi subcarpaţii. Pentru a preveni efectele negative ale unor fenomene de acest gen, autorităţile susţin că au în vedere dezvoltarea unor planuri de management al resurselor de apă, construirea de noi acumulări în zonele expuse pericolului de a rămîne fără apă, preluarea cantităţilor mari de apă de pe Siret şi Prut pentru a suplimenta rezervele. De asemenea, au fost realizate proiecte ce vizează aducerea apei din zona montană către regiunile deficitare, umplerea canalelor de irigaţii nefolosite în prezent, pentru a asigura apă agriculturii şi gospodăriilor, dacă va fi necesar, precum şi forarea pentru descoperirea de noi resurse de apă din subteran. \"Aceste proiecte sînt începute, trebuie însă alocaţi bani de la buget pentru derularea lor\", a precizat Stanciu. Aacademicianul Hera a completat discursul lui Stanciu, menţionînd că, pînă în acest an, \"România era singura ţară din cele 27 ale UE, în care activitatea de cercetare nu avea susţinere de la bugetul de stat. Avem acum o lege, care a fost votată în Parlament, şi care sperăm să fie pusă în aplicare\", prin care statul să acorde bani de la buget inclusiv pentru crearea de soiuri de cereale rezistente la ger, precum şi la secetă puternică. Pentru crearea unui soi nou rezistent la intemperii este nevoie de o perioadă cuprinsă între opt şi 12 ani.