Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) prognozează că, în luna aprilie 2007, pe rîurile din Banat şi Crişana s-ar putea produce viituri, debitele rîurilor mari din zonele respective putînd atinge şi chiar depăşi cotele de inundaţie şi în anumite cazuri doar pe cele de atenţie. "Deşi avem un început de iarnă marcat de secetă şi cu cote scăzute ale debitelor pe majoritatea rîurilor interioare, iar pe Dunăre situaţia este aproape de ceea ce numim minimum istoric, există şi varianta ca în luna aprilie, odată cu topirea zăpezilor care sigur vor cădea în această iarnă la munte, să apară riscul unor viituri şi, implicit, riscul unor inundaţii", a declarat, ieri, şeful INHGA, Petre Stanciu. El a mai spus că situaţia debitelor Dunării în această perioadă este îngrijorătoare, dar nu critică. "Minimumul istoric al debitului de pe Dunăre a fost înregistrat în luna august a anului 2003, atunci cînd fluviul curgea cu 1.650 de metri pe secundă. În această perioadă, debitul fluviului este de 3.100 de metri cubi pe secundă, puţin peste jumătatea valorii normale pentru această lună a anului", a completat directorul Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR), Mădălin Mihailovici, care a prezentat bilanţul activităţii instituţiei pe care o conduce pe anul care se încheie.

Tot referitor la situaţia Dunării, Mihailovici a declarat că eventuala punere în funcţiune a reactoarelor trei şi patru de la Centrala Nucleară de la Cernavodă ar fi "aproape imposibilă" fără o serie de lucrări hidrologice şi hidrotehnice în albia fluviului. "Am explicat tuturor celor interesaţi că, fără o serie de lucrări pe care să le suporte albia, cursul Dunării în acea zonă, aceste două noi facilităţi nu vor putea lucra în perioadele secetoase, cu debite scăzute pe fluviu, precum aceasta în care ne aflăm în prezent", a mai spus Mihailovici. El s-a plîns de faptul că ANAR gestionează doar aprox. zece la sută din digurile de pe teritoriul României, restul aflîndu-se în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) şi a serviciilor din subordinea acestuia, astfel că intervenţiile şi mai ales pregătirea acestor lucrări de apărare pentru perioadele critice este mult îngreunată. "Am avut chiar şi situaţii în care am primit de la SNIF-uri facturi pentru a le plăti din banii noştri lucrările pe care le-am făcut cu mijloacele noastre la digurile lor. Supraînălţări şi alte astfel de modificări extrem de necesare în situaţii de criză", a declarat Mihailovici, care şi-a manifestat încă o dată disponibilitatea de a prelua în administrare digurile, apreciind că ar gestiona mai bine, cu specialiştii săi, situaţia acestor lucrări.