Judecătorii instanței supreme au motivat decizia prin care Radu Mazăre și fratele său, Alexandru Mazăre, au fost achitați, în prima instanță, în dosarul campusului de locuințe Henri Coandă, judecătorii dispunând plata unei amenzi penale în valoare de câte 5000 lei. În aceeași cauză a fost achitat și omul de afaceri Avraham Morgenstern.

Procurorii i-au acuzat pe frații Mazăre că ar fi primit bani de la Avraham Morgenstern pentru a îl ajuta pe acesta să câștige licitația pentru a construi campusul de locuinţe sociale "Henri Coandă. Potrivit stiripesurse.ro, judecătorii susțin însa că aceste acuzații nu se confirmă prin probele depuse la dosar. Mai mult, judecătorii au dispus înlăturarea unor probe realizate cu ajutorul SRI, precum interceptări și un raport de expertiză.

„Contractul de împrumut (depus la dosar) încheiat la data de 22.01.2004 atestă că într-adevăr, inculpatul M. i-a împrumutat lui S. suma de... euro, urmând a-i fi restituită pe parcursul a 10 ani de la data încheierii contractului. În cursul urmăririi penale, procurorul a dispus efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice de către specialişti din cadrul UM... Bucureşti care să analizeze caracteristicile fizico-chimice ale substanţelor prezente pe acest document, identificarea echipamentelor de imprimare şi a instrumentelor de scriere pe acest document, în vederea stabilirii dacă acest document a fost întocmit la data de 22.01.2004. Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 36 din 25.04.2014 întocmit de Serviciul Român de Informaţii - Unitatea Militară... Bucureşti s-a concluzionat că nu se poate stabili dacă documentul - contractul de împrumut - a fost întocmit la data de 22.01.2004. Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică efectuat de Serviciul Român de Informaţii urmează a fi înlăturat întrucât SRI nu are competenţă să efectueze constatări tehnico-ştiinţifice. Constatarea tehnico-ştiinţifică este un mijloc de probă prin care se obţine o probă în procesul penal, iar probele în cursul urmăririi penale se strâng şi administrează de organul de urmărire penală. SRI - UM... nu este organ de urmărire penală, specialist în cadrul organelor judiciare sau în afara acestora cum este spre exemplu Institutul Naţional de Expertize Criminalistice pentru a administra probe”, scriu judecătorii.

Mai mult, judecătorii fac referire la 5 interceptări realizate de SRI pe baza unor mandate de siguranță națională. Magistrații invocă decizia CCR prin care s-a stabilit că faptele de corupție nu pot fi calificate drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale, chiar dacă faptele aduc atingere gravă anumitor drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor români. „Temeiul legal în baza căruia au fost emise mandatele de siguranţă naţională a fost declarat neconstituţional. Se pune problema în ce măsură aceste interceptări ale convorbirilor telefonice dispuse pe baza unor mandate de siguranţă naţională mai pot fi avute în vedere în soluţionarea cauzei. Este adevărat că prin încheierea judecătorului de cameră preliminară s-a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, implicit şi a interceptărilor telefonice. Însă, decizia Curţii Constituţionale a fost pronunţată după camera preliminară, în cursul judecării cauzei, iar prin Decizia nr. 802/5.12.2017 a Curţii Constituţionale s-a statuat că o verificare a loialităţii/legalităţii administrării probelor, din această perspectivă este admisă şi în cursul judecăţii. Altfel spus, probele menţinute ca legale de judecătorul de cameră preliminară pot face obiectul unor noi verificări de legalitate în cursul judecăţii (paragraf 29 din Decizie). Ca atare, interceptările convorbirilor telefonice au fost realizate de SRI în baza unor mandate de siguranţă naţională emise în temeiul unor dispoziţii legale neconstituţionale şi privesc infracţiuni care nu reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Din acest motiv nu vor fi avute în vedere la soluţionarea cauzei. Pe de altă parte, admiţând că se va aprecia în sens contrar, în sensul că odată verificate în camera preliminară rămân câştigate cauzei,cele 5 interceptări ale convorbirilor telefonice realizate de SRI pe baza unor mandate de siguranţă naţională care privesc infracţiuni care nu reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale - nu dovedesc ceea ce susţine parchetul, existenţa unei înţelegeri între M. şi M. referitoare la faptul că societatea S. SRL urma să câştige licitaţia. Astfel, convorbirea din 19.07.2011 dintre M. şi F. nu se referă la Campusul social H. ci la Complexul B.... - locuinţe pentru tineri, proiect în care era implicată şi Societatea S. SRL - reprezentată de M", arată magistrații.

Radu Mazare a părăsit România în urmă cu aproape un an, cerând azi politic în Madagascar.