Idei, proiecte, șanse pentru emanciparea culturală a Cetății

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Idei, proiecte, șanse pentru emanciparea culturală a Cetății

Cultură 24 Martie 2017 / 16:27 2812 accesări

Cristian Todié

Cristian Todié

Rectorul Universităţii „Ovidius” din Constanţa, prof. univ. dr. Sorin Rugină

Rectorul Universităţii „Ovidius” din Constanţa, prof. univ. dr. Sorin Rugină

Dr. Dorin Popescu

Dr. Dorin Popescu

Prof. univ. dr. Daniela Țurcanu-Caruțiu, director al Centrului de Expertiză a Operelor de Artă din cadrul Institutului de Știință, Cultură și Spiritualitate al Universității „Ovidius” din Constanţa

Prof. univ. dr. Daniela Țurcanu-Caruțiu, director al Centrului de Expertiză a Operelor de Artă din cadrul Institutului de Știință, Cultură și Spiritualitate al Universității „Ovidius” din Constanţa

Profesorul Ion Băraru, alături de elevii săi de la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”

Profesorul Ion Băraru, alături de elevii săi de la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”

Multe idei generoase, rodnice și capabile să producă o emancipare culturală și artistică a Tomisului au fost lansate prin recent încheiata serie de manifestări Zilele Universității Ovidius 2017 (al cărei apogeu va fi fost, fără dubiu, Conferința-Concert organizată de Institutul de Știință, Cultură și Spiritualitate al Universității la Casa de Cultură, la 22 martie a.c., și moderată magistral de către doamna prof. univ. dr. Daniela Țurcanu-Caruțiu, director al Centrului de Expertiză a Operelor de Artă din cadrul Institutului).
Întâlnirea de bun augur în forumul tomitan, a doi oameni puternici, de formaţie artistică, ce îmbrăţişează aceleaşi idei în perspectiva devenirii artei şi a societăţii, numai prin comuniunea ştiinţei cu arta, nume mari consacrate în plan naţional şi internaţional, Daniela Ţurcanu şi Cristian Todié, a dat amplitudine unor proiecte novatoare inter şi transdisciplinare, arătând valoarea lor intrinsecă. Astfel, accentul care s-a pus pe definirea identităţii locului, pe legătura dintre tradiţia spirituală, ştiinţă şi artă poate da o șansă nesperată Constanței de a ieși din paradigma periferică artistică și culturală actuală în care, trebuie s-o spunem onest, se complace.
Prezentăm sumar câteva din acestea, lăsând cititorului plăcerea de a dezvolta șansele de succes ale ideilor și proiectelor lansate cu această ocazie (evenimentul în sine trece, dar ideile valoroase rămân).
Protagonistul Conferinței Potential Reality - 40 years of theoretical art, 1977-2017, domnul Cristian Todié, pe care îl recomandă în mod insistent o uriașă capacitate de originalitate și creativitate artistică, propune orașului nostru șansa de a recupera imaginea emblematică a Cazinoului prin adăugarea de plus-valoare artistică - acesta poate fi nu numai recondiționat, restaurat etc., dar poate fi valorificat exemplar prin conectarea la Universitatea „Ovidius” prin Departamentul de Artă Teoretică al Institutului de Știință, Cultură și Spiritualitate. Acesta ar putea avea perspective mărețe şi capacitatea de a se transforma cu timpul într-un Centru sau chiar într-o Academie de Artă Teoretică, urmând marile modele ale artei muzeale din lume. Viitorul Centru de Artă Teoretică îmbracă forma unei „realități potențiale”, imaginat amplasat pe o platformă maritimă, conectat la Cazino, care va genera, împreună cu acesta, un Complex artistic unic în lume, o simbioză a culturii și Artei Tradiționale (emblema/ efigia/ oglinda acesteia este clădirea Cazinoului) cu Arta Teoretică, al cărei teoretician absolut este Cristian Todié însuși. Propunerea acestuia merită pe deplin interesul comunității cultural-artistice a Tomisului și deopotrivă al autorităților locale de profil, întrucât beneficiile pentru oraș și tomitani (din perspectiva intrării Constanței într-un circuit artistic de notorietate mondială) sunt de netăgăduit.
O a doua idee care merită a intra în atenția comunității academice, culturale și administrative a orașului a fost lansată la evenimentul menționat de subsemnatul însuși. Merită să ne gândim, mai ales în acest an, Anul Omagial Ovidius, la a construi Casa lui Ovidiu de la Tomis. Sulmonezii au căutat în zadar resturile a ceea ce știau că este "Villa d' Ovidio". Nu au găsit casa, dar le-a rămas povestea. Noi încă putem avea și Casa lui Ovidius, și povestea, care poate deveni brandul cultural, unic în Europa de Sud-Est, al unui oraș-port european legitimat cultural de șederea la Tomis a marelui Poet latin. Să construim această casă, cât mai fidelă normelor epocii și cutumelor, să consultăm sursele directe și indirecte, să angajăm experți și să construim la Constanța Casa lui Ovidiu, Casa Memorială, Casă-Muzeu, care să țeasă mai departe, pentru copiii noștri, povestea lui Ovidius. În această Casă - ori, mai degrabă, într-una din ele, de va fi să dăm crezare surselor de text care vorbesc de mai multe case - va fi declamat el, strămoșilor noștri de la Tomis, poemul get pierdut al unei limbi pierdute. În această casă strămoșii noștri vor fi început să iubească poezia - iar din această dragoste ne-am născut noi, tomitanii de astăzi. Avem nevoie de tot restul (de conferințe, de studii, de volume în biblioteci, de seminarii, de concursuri lirice tematice, de festivaluri etc.), dar peste toate avem nevoie ca urmele Cetății să povestească încă, celor ce ne vor supraviețui, copiilor noștri, celor ce vor marca 3.000 de ani fără Ovidiu la Tomis, despre străinul ce ne va fi tulburat liniștea acum două milenii.
O a treia idee, care poate înviora atât arta, cât și comerțul la Tomis, o propune tot Cristian Todié, potrivit căruia orașul are în momentul de față condițiile excelente de a găzdui prima Școală de Inginerie a hârtiei din lume. Potrivit artistului, Școala ar putea fi fondată pe brevetul său actual de invenţie (care este recunoscut în Europa, Statele Unite, dar și în China, India, Japonia, Brazilia, Coreea), brevet ce poate fi pus generos la dispoziția comunității locale, iar primul efect al Școlii ar putea fi crearea unei revoluții autentice în papetăria mondială, un concept universal și original de valorificare artistică totală a hârtiei.
În fine, evenimentul organizat de Institutul de Știință, Cultură și Spiritualitate al Universității Ovidius Constanța a generat lansarea în spațiul public a altor propuneri și idei de interes, precum înființarea unei Școli de tip Akademos (Academia de la Mare - o școală de gândire tomitană, o școală-concept formată din oameni cu idei valoroase, ce pot da plus-valoare potențialului uman și spiritual al Cetății), înființarea Școlilor retorice (forme de gândire liberă, laboratoare de artă, știință și tehnică a discursului ce pot fi create în unitățile școlare gimnaziale și liceale din Constanța, prin care copiii noștri pot învăța să vorbească, să argumenteze, să convingă), continuarea lobby-ului și a argumentației critice pentru ca Publius Ovidius Naso să devină un reper de neevitat pentru istoricii literari, crearea unui profil didactic specific al predării lui Ovidiu în școlile din municipiul Constanța, configurarea unei geografii mitice a lui Ovidius la Tomis și a unei geografii culturale integrate a orașului etc.
Dezideriu Odet Dudaş, preşedintele Asociaţiei “Strategia Dezvoltării României - Regiunea Dobrogea”, a susținut ideea că Arta Teoretică poate constitui un manifest către public în interesul comunităţii ovidiene.
IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, în cuvântul său de învăţătură, a afirmat că în latura spirituală există “luceferi” purtători de lumină pentru semenii lor. Fiecare popor îşi are personalităţi spirituale emblematice. La noi aceste personalităţi cuprind diferite epoci: Deceneu din neamul strămoşilor noștri geto-daci, marele preot al dacilor, Ovidius, venit de la Roma, şi Sf. Apostol Andrei - venit de la Marea Galileei. Ovidius a venit dintr-o oază în care spiritualitatea nu era definită ca o ascensiune pe verticală, foarte concretă. Ştim că exilul lui s-a produs şi din cauză că el nu era în stare să înţeleagă acele zeităţi multiple care erau cinstite, despre care el însuşi vorbeşte. A venit aici cu durere, a găsit o altă durere, o climă aspră, care s-a transformat cu timpul în bucurie.
“Poetul Ovidius trebuie să rămână un reper cultural, spiritual, care trebuie să ne înnobileze şi să ne ajute să vedem etapele culturii noastre. Ovidius face parte din cultura noastră strămoşească, pentru că el s-a adresat strămoşilor noştri”.
Lansarea de idei, propuneri și proiecte esențiale pentru viitorul orașului nostru a fost însoțită, în cadrul evenimentului, de superbe demonstrații de virtuozitate științifică ale elevilor mirciști coordonați de prof. Ion Băraru (aceștia au prezentat invenția pe care o vor promova la cea mai amplă competiţie de robotică organizată în România), de sublinierea figurii culturale emblematice a Poetului latin pentru Universitatea Ovidius (singura din lume care îi poartă numele), orașul Constanța, viața culturală europeană (accentele au fost puse de Rectorul universității (domnul prof. univ. dr. Sorin Rugină) și deopotrivă pentru spiritualitatea românească (IPS Teodosie). Muzele de la Pontul Euxin, vocile emblematice ale Teatrului Național de Operă și Balet Oleg Danovski, au aureolat seara susținând un superb Concert vocal instrumental de muzică preclasică.
La finele evenimentului organizat de Institutul de Știință, Cultură și Spiritualitate al Universității Ovidius, d-nul rector al UOC, prof. univ. dr. Sorin Rugină, şi d-na prof. univ. dr. Daniela Ţurcanu- Caruţiu, director CEOAMIA, au acordat din partea ISCS diplome de onoare personalităţilor care au susţinut conferinţa, concertul, conducerii universităţii, membrilor ISCS, precum şi Casei de Cultură a Sindicatelor din Constanţa, celor care au mediatizat cu înalt profesionalism evenimentul, respectiv TV Neptun-Telegraf, şi Asociaţiei Business Circle, care a susţinut partea financiară şi a asigurat logistica.
Din toate câte au fost, reținem câteva concluzii de forță: avem nevoie, la Tomis, de proiecte, idei și inițiative generoase, curajoase, de amplitudine, care să ne redea încrederea în noi și care să ofere acestui oraș șansa de a evada din minor; avem nevoie de convergență, de construcție, de mecenat; Institutul de Știință, Cultură și Spiritualitate al Universității Ovidius (care s-a botezat public la 22 martie a.c.) poate fi un creuzet al ideilor mari; avem nevoie să credem în cultură și în artă, în forța lor binefăcătoare și trebuie să depunem eforturi sporite spre a-i aduce pe copiii noștri aproape de semnele culturii; copiii noștri au nevoie de poveste, de cultură și de eroi; trebuie să creăm expresii publice ale prețuirii pentru cultură, adiționale evenimentelor de nișă (conferințe, simpozioane, mese rotunde etc.) - aceste expresii publice ne vor reda prioritar încrederea în noi și vor arăta copiilor noștri că noi, părinții lor, am ales cultura; că noi, părinții, credem că a trăi și a trăi întru cultură sunt de preferat jocurilor morții, Balenelor Albastre.

Dr. Dorin Popescu



12