Disensiunile privind referirile la identitatea creştină i-au împiedicat pe miniştrii de Externe din ţările UE să adopte o declaraţie comună prin care să condamne actele de persecuţie religioasă, în pofida recentelor atacuri care i-au vizat pe creştinii din Irak şi Egipt. Proiectul de declaraţie în care Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe era îndemnat să facă propuneri concrete pentru sporirea libertăţii religioase a fost retrimis la biroul de redactare. Ministrul italian de Externe, Franco Frattini, a fost principalul oponent al textului care condamna cu fermitate actele de terorism care vizau lăcaşuri de cult, subliniind că textul făcea ”exces de secularism”. ”Textul final nu făcea nicio referire la creştini, ca şi cum am fi vorbit despre altceva, astfel că am cerut să fie retras”, a declarat el. Franţa a susţinut poziţia Italiei privind necesitatea includerii unor referiri specifice la minorităţi, inclusiv la creştini şi la musulmanii şiiţi. Mai multe ţări nordice şi Marea Britanie au dorit să evite referirile la religii specifice, invocând riscul unei ”ciocniri a civilizaţiilor”, conform unui diplomat. Catherine Ashton a declarat că cei 27 de miniştri au fost de acord ca ”textul să fie regândit în legătură cu modalitatea de recunoaştere a comunităţilor specifice care sunt vizate de persecuţii”.