Miniştrii Afacerilor Externe din UE au estimat, marţi, la Bruxelles, că Ierusalimul ar fi necesar să devină viitoarea capitală a două state şi că statutul final al acestui oraş ar fi necesar să fie reglementat prin negocieri. Într-o declaraţie comună, UE a reiterat, totodată, refuzul său de a accepta modificările de frontieră ce au avut loc după 1967, refuzând astfel, în mod implicit, să recunoască anexarea Ierusalimului de către Israel. Un text iniţial, aparţinând preşedinţiei suedeze a UE, propunea menţionarea Ierusalimului de Est, anexat de Israel din 1967, drept capitală a unui viitor stat palestinian. Această iniţiativă, dezvăluită cu o săptămână în urmă, îi diviza pe europeni şi a fost categoric respinsă de Guvernul israelian. Atât israelienii, cât şi palestinienii şi-au exprimat ieri mulţumirea faţă de poziţia adoptată de UE, dar cu rezerve.

Şefi diplomaţiilor europene nu au ţinut seama de apelul unui congresmen republican din SUA, care le-a cerut să se opună proiectului de divizare a Ierusalimului, potrivit căruia partea de est a Oraşului Sfânt ar urma să devină capitala unui viitor stat palestinian. Ileana Ros-Lehtinen, congresmenul republican cu rangul cel mai înalt în cadrul comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanţilor, a apreciat luni că, aşa cum face orice stat suveran şi democratic, Israelul are dreptul de a-şi stabili propria capitală. „Sub administraţia Israelului, timp de 42 de ani, Ierusalimul a fost un model de libertate religioasă, cu persoane de toate confesiunile care şi-au putut practica liber religia şi vizita locurile sfinte”, a continuat aceasta într-un comunicat. La începutul lunii noiembrie, senatori americani, mai mulţi republicani şi un independent, au depus un proiect de lege vizând transferul la Ierusalim al ambasadei SUA în Israel, care se află în prezent la Tel-Aviv.