Aproape toate instituţiile financiare nebancare (IFN) înregistrate în Registrul Special la banca centrală au aderat, până în prezent, la Centrala Riscurilor Bancare (CRB), încă cinci companii fiind în proces de finalizare a documentaţiei pentru racordarea la baza de date. CRB reprezintă o structură a băncii centrale specializată în colectarea, stocarea şi centralizarea informaţiilor privind expunerea fiecărei instituţii de credit sau instituţii financiare nebancare înscrisă în Registrul Special faţă de acei debitori cu credite de peste 20.000 de lei, precum şi a datelor referitoare la fraudele cu carduri produse de posesori. De la 1 ianuarie 2010, IFN-urile din Registrul Special, cu cerinţe suplimentare de supraveghere şi prudenţialitate faţă de Registrul General, vor raporta la CRB informaţii despre debitori. În această categorie intră companii de leasing financiar, dar şi o societate de credite de consum şi una de credite ipotecare, fiind înregistrate până în prezent 59 de IFN-uri în Registrul Special, potrivit datelor BNR. Şeful Direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul BNR, Ion Drăgulin, a declarat că, în principiu, IFN-urile trebuie să înceapă raportarea către CRB de la 1 ianuarie 2010, însă cele care întâmpină dificultăţi sau nu pregătesc sistemul la timp vor avea o perioadă de graţie până la 1 iulie, fără a li se aplica penalizări. Din totalul companiilor care au aderat deja la baza de date a BNR, trei societăţi au început deja raportarea. Firmele de leasing au solicitat băncii centrale în repetate rânduri, în ultimul an, accesul la informaţiile Centralei Riscurilor Bancare, pentru a putea verifica situaţia financiară a potenţialilor clienţi înainte de a semna contractele de finanţare, evitând astfel tentativele de fraudă cu care s-au confruntat. Valoarea fraudelor înregistrate anul trecut de firmele de leasing s-a ridicat la 10-20 milioane de euro, majoritatea fiind pe segmentul echipamentelor, în special al celor de construcţii, potrivit datelor Asociaţiei Societăţilor Financiare - ALB România. Restanţele la creditele de minimum 20.000 de lei, cu întârzieri peste 90 de zile, au crescut în primele zece luni de 3,67 ori, de la 1,1 miliarde lei, la 4,1 miliarde de lei, iar aceste sume reprezintă aproape 60% din totalul restanţelor.