Liderul autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene, Igor Smirnov, a exclus revenirea vreodată a regiunii sepratiste în cadrul Republicii Moldova. Igor Smirnov, care conduce regiunea separatistă din 1990, este candidat la propria-i succesiune în alegerile prezidenţiale din 10 decembrie. În cadrul unei întîlniri cu un grup de jurnalişti ce reprezentau presa străină, acesta a declarat că Transnistria a realizat suficiente performanţe economice, politice şi educaţionale pentru a face faţă cu uşurinţă rigorilor unui stat independent.

Igor Smirnov susţine că Republica Moldova a încălcat, în totalitate, toate acordurile de pînă acum şi chiar şi recomandările Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa cu privire la organizarea federativă a unui eventual stat. "Probabil, domnul Voronin nici nu mai conduce ţara, nu în zadar se spune că înainte era CC al PCUS, iar acum CC al SUA. - Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi Comitetul Central al Statelor Unite, n.r. - Aşa că am ales corect calea noastră, încă din anul 1990. Aşa că haideţi să urmăm îndrumările de viaţă conform cărora au trăit strămoşii noştri, aici, pe parcursul veacurilor", a comentat liderul separatist, care s-a mai referit şi la compromiterea tuturor negocierilor privind soluţionarea conflictului nistrean, atribuind vina în acest sens în totalitate autorităţilor de la Chişinău.

"Moldova se manifestă acum ca ţară ce se pregăteşte să intre în Uniunea Europeană şi NATO, se pronunţă împotriva formatului actual al procesului de negocieri şi insistă asupra schimbării structurii operaţiunii tripartite de menţinere a păcii care funcţionează în această regiune a Europei. Din acest motiv, am propus să fie supusă unui referendum chestiunea cu privire la orientarea geostrategică a statului nostru. La 17 septembrie acest referendum, care viza chestiunea privind relaţiile reciproce cu Federaţia Rusă şi cu Republica Moldova, a avut loc. Conform rezultatelor referendumului, poporul transnistrean şi-a reconfirmat opţiunea istorică", a continuat acesta referindu-se la voturile a 97,2 procente dintre participanţi de continuare a demersurilor pentru independenţă şi alipire ulterioară la Federaţia Rusă. Igor Smirnov exclude şi revenirea la Planul Kozak, un plan al Federaţiei Ruse de soluţionare a conflictului nistrean respins de autorităţile de la Chişinău în 2003. Acesta este considerat în prezent drept o cedare mare din partea Transnistriei cu scopul de a păstra societatea constituită în 1943, cu scopul convieţuirii paşnice.

În încheiere, liderul de la Tiraspol a concluzionat că nici sub aspect juridic, din perspectiva construcţiei statale, nici economic, nici din perspectiva istorică, nici din perspectiva realităţii, Republica Moldova nu are şi nu poate avea niciun fel de drepturi sau pretenţii asupra teritoriului transnistrean.