Liderul transnistrean, Igor Smirnov, a declarat joi că republica separatistă pe care o conduce are mai multe motive pentru a se declara independentă decît au albanezii din provincia sîrbă Kosovo.

“Pentru noi, precedentul Kosovo este important, dar nu este unicul factor-cheie. Factori istorici şi legali şi realitatea însăşi sugerează că avem mai mult dreptul la independenţă”, a declarat Smirnov într-o conferinţă de presă, adăugînd că Transnistria s-a supus tuturor cadrelor de referinţă din legislaţia internaţională în ceea ce priveşte suveranitatea sa. Comunitatea internaţională ar trebui să elaboreze reguli şi principii universale pentru rezolvarea conflictelor, dacă doreşte să asigure securitatea, stabilitatea şi climatul de siguranţă, a mai spus liderul transnistrean. “Este timpul ca Moldova să realizeze aceasta, iar apoi se vor face progrese în multe domenii”, a adăugat Smirnov. Tiraspolul este hotărît să obţină independenţa de R. Moldova, în cazul în care problema Kosovo va fi soluţionată în favoarea separatiştilor albanezi, a declarat în urmă cu o săptămînă şi Evghenii Şevciuk, preşedintele Sovietului Suprem, organismul legislativ al autoproclamatei republicii transnistrene. “Vedem că sub egida ONU, în acest moment este adoptată decizia ce transformă Kosovo dintr-un subiect cu statut nedeterminat în subiect al dreptului internaţional. Şi ne-am dori ca, în cazul în care o asemenea decizie va fi adoptată, şi statul nostru transnistrean să fie recunoscut. Transnistria, la vremea sa, s-a adresat ONU cu solicitarea de a examina posibilitatea determinării statutului republicii în legătură cu destrămarea Uniunii Sovietice”, a mai spus oficialul transnistrean. El a precizat că ONU a respins solicitarea Transnistriei, pe motiv că de acest subiect ar trebui să se ocupe statele-garante în reglementarea transnistreană, adică Rusia şi Ucraina, sub egida OSCE, în limitele acordurilor semnate în procesul de reglementare.

Transnistria şi-a proclamat unilateral independenţa de R. Moldova după prăbuşirea Uniunii Sovietice, în 1991, dar nu este recunoscută pe plan mondial. Rusia a sprijinit poziţia Belgradului, care se opune acordării independenţei provinciei Kosovo, avertizînd că a oferi acest statut pentru regiunea sîrbă ar avea un efect de domino şi în alte zone cu ambiţii secesioniste, cum ar fi Transnistria în R. Moldova, Osetia de Sud şi Abhazia în Gruzia şi Nagorno-Karabah în Azerbaidjan, aşa-numitele conflicte îngheţate. La mijlocul lunii decembrie, R. Moldova a transmis Transnistriei şi mediatorilor în procesul de negocieri propuneri concrete privind normalizarea şi soluţionarea problemei transnistrene pe baza iniţiativelor preşedintelui moldovean, Vladimir Voronin. Acest pachet de propuneri constituie o bază pentru elaborarea proiectelor comune cu Tiraspolul şi a mecanismelor de realizare a acestora. Preşedintele Voronin a propus, în octombrie, autorităţilor de la Tiraspol dezarmarea treptată, asigurarea liberei circulaţii a cetăţenilor şi a persoanelor oficiale, închiderea posturilor structurilor de forţă din zona de securitate a conflictului şi desfăşurarea forţelor de pace. De asemenea, s-a propus realizarea în comun a unor proiecte de amploare pentru refacerea şi modernizarea infrastructurii comune, în primul rînd a căilor auto şi feroviare, precum şi cooperarea în sfera socială şi în domeniile învăţămîntului, industriei, agriculturii etc. Propunerile şefului statului moldovean au fost sprijinite de mediatorii din partea Rusiei, Ucrainei şi OSCE, precum şi de observatorii din partea SUA şi UE.