În curtea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) lucrurile nu sunt puse tocmai în ordine. Vă mai amintiţi de Ilie Botoş, primul ofiţer acoperit ajuns procuror general al României? Ei bine, generalul-locotenent magistrat dr. Ilie Botoş, şeful Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei, este procuror militar în cadrul Secţiei Parchetelor Militare de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acest moment, Botoş este detaşat ilegal, deoarece hotărârea prin care i-a fost prelungit mandatul a expirat. Potrivit legii, mandatul lui nu mai putea fi prelungit. Însă legea e lege pentru alţii, nu şi pentru şefa CSM, Oana Andrea Schmidt-Hăineală, care a decis prelungirea ilegală a detaşării procurorului Ilie Botoş la Ministerul Apărării Naţionale (MApN) până la data de 10 noiembrie 2015. Conform Legii 303/2004, “după încetarea detaşării, judecătorul sau procurorul revine în funcţia deţinută anterior”. Aşadar, în 10 noiembrie 2012, Botoş era obligat de lege să revină în funcţia deţinută la data de 06 noiembrie 2006 în cadrul Secţiei Parchetelor Militare de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

KOVESI, COMPLICE Prelungirea ilegală a detaşării s-a făcut şi cu acordul fostului procuror general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, Laura Codruţa Kovesi, acum detaşată la Bruxelles. Surse din mediile justiţiei şi ale serviciilor secrete au declarat, jurnaliştilor de la cotidianul.ro, că istoria ascensiunii lui Botoş este strâns legată de relaţiile sale cu Serviciul Român de Informaţii, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, mai ales până în 2007, iar, ulterior, şi cu Direcţia Generală de Informaţii a Armatei. Despre Oana Schmidt-Hăineală se spune că interfaţa pentru operaţiunile speciale cu agenţi şi investigatori sub acoperire. Oare acest statut să-i dea dreptul Oanei Hăineală să semneze acte de autoritate publică ilegale?