A doua zi a Congresului Naţional al Medicilor de Familie din România, ce se derulează în perioada 1 – 3 septembrie, în staţiunea Neptun, a adus o premieră europeană, dar şi una naţională, odată cu lansarea proiectului „Instruire în noile tehnologii medicale şi perfecţionare pentru medicii şi asistenţii medicali din ambulatorii de specialitate şi spitale în brain-aging (îmbătrânire cerebrală)”. Proiectul, după cum apreciază specialiştii în domeniu, este unic în Europa, dar constituie şi premieră naţională, beneficiar fiind Fundaţia Ana Aslan International, având ca parteneri Colegiul Medicilor din România şi Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR). Proiectul se derulează până la 31 mai 2013 – şi este în valoare totală de 20.531.548,78 lei, din care valoarea finanţării nerambursabile este de 19.051.006,91 lei. În total, vor fi pregătiţi 1.220 de medici şi 1.600 de asistenţi medicali. Proiectul vizează formarea profesională a medicilor şi asistenţilor din toate cele opt regiuni ale ţării. Lansarea de la Neptun de vineri este a patra lansare regională, după cele din Cluj-Napoca, Iaşi şi Râmnicu Vâlcea. Potrivit unui studiu Ana Aslan International, 30% din medicii sistemului sanitar ar avea nevoie de supraspecializare în domeniul îmbătrânirii cerebrale (brain aging). Astfel, în contextul în care 10% din populaţia vârstnică din România este afectată de boli de memorie şi în care, până în 2025, 40% din populaţia ţării va fi vârstnică, este extrem de importantă pregătirea medicilor şi asistenţilor medicali în acest domeniu

MEDICINĂ ŞI MEDICAŢIE PERSONALIZATĂ Poate mai mult ca oricând, în contextul unui ritm al vieţii extrem de agitat şi de stresant, al unei societăţi în mişcare continuă, sunt definitorii cunoaşterea fenomenului îmbătrânirii cerebrale, abordarea holistic-individuală a pacientului, aplicarea principiilor medicinei de prevenţie şi de predicţie, a medicinei longevităţii. “În următorii 5 - 10 ani se va vorbi despre medicina personalizată, despre medicaţia personalizată, individualizată. Tocmai de aceea, pregătirea medicilor şi asistenţilor medicali în domeniul brain-aging este esenţială pentru asigurarea calităţii actului medical”, au precizat vineri coordonatorii proiectului. Ei au mai adăugat că, în condiţiile în care, în România, formarea profesională de specialitate este considerată o cheltuială, nu o investiţie, realizându-se sporadic, superficial şi nesistematic, actualul proiect vine să suplinească o carenţă a sistemului formal de învăţământ şi să răspundă unei nevoi stringente a sistemului medical, cel de dobândire a unor competenţe specifice în legătură directă cu noua problematică a individului şi a societăţii, cu noile cerinţe în materie de sănătate şi de asigurare a unei calităţi crescute a actului medical, dar şi a vieţii, în general.

IMPACTUL BOLILOR DE MEMORIE ASUPRA INDIVIDULUI ŞI SOCIETĂŢII VA CREŞTE EXPONENŢIAL Dacă până în urmă cu ceva timp, mai spun medicii, se vorbea despre boli de memorie şi despre Alzheimer doar la pacienţii trecuţi de 70 şi chiar de 75 de ani, la ora actuală, situaţia este cu totul alta. Stresul cotidian, dublat de o serie de alte cauze au făcut ca impactul acestor boli să se manifeste la o vârstă tot mai scăzută, astfel încât, în prezent, vorbim deja de simptome ale Alzheimerului la persoane de 45 – 50 de ani. În condiţiile în care, în România, bolile de memorie sunt subdiagnosticate; nu există un Plan Naţional de Prevenire a Bolilor de Memorie; medicii şi asistenţii medicali se plâng de lipsa specializării/ supraspecializării în domeniu; condiţiile exterioare – sociale, economice, de mediu – se înrăutăţesc; în 2025, se prognozează că populaţia vârstnică va reprezenta 40% din totalul populaţiei României, impactul bolilor de memorie asupra individului şi asupra societăţii va creşte exponenţial.

CAUZE Cauzele care au determinat scăderea vârstei de apariţie şi manifestare a simptomelor Alzheimerului şi a bolilor de memorie, potrivit specialiştilor Fundaţiei Ana Aslan, sunt: anxietăţile şi depresiile netratate la timp, stresul social şi stresul profesional; criza economică şi nesiguranţa zilei de mâine şi a viitorului, alimentaţia nesănătoasă, tulburările afective, automedicaţia (administrarea medicamentoasă improprie, pe termen lung), lipsa de comunicare, dezechilibrele hormonale importante, traumatismele cranio-cerebrale.

STRESUL CREŞTE NUMĂRUL DEPRESIILOR ŞI SCADE VÂRSTA LA CARE ACESTEA SE MANIFESTĂ. ÎN ULTIMUL AN, NUMĂRUL CELOR CARE SUFERĂ DE TULBURĂRI ANXIOS-DEPRESIVE A CRESCUT CU 25%

ALIMENTAŢIA NESĂNĂTOASĂ Specialiştii Ana Aslan susţin că unul dintre factorii importanţi ai scăderii vârstei de manifestare a bolilor de memorie şi a Alzheimerului este alimentaţia nesănătoasă, hrana de tip fast food, produsele modificate genetic, alimentaţia neregulată. Este esenţială respectarea unui program de masă, care înseamnă trei mese principale (ora 8-10, micul dejun, ora 13-14, prânz, ora 19, cină) şi două gustări (ora 11 şi ora 16). De asemenea, este extrem de important echilibrul alimentar şi reîntoarcerea la simplitate. Se recomandă consumul de: pâine făcută în casă; pâine cu cereale; fructe şi legume proaspete; trei ouă pe săptămână (nu întâmplător, în mentalul popular se spune că oul este mâncarea savantului: aminoacizii esenţiali din albuşul de ou sunt factori neuroprotectori); ţelină; pătrunjel; linte; mărar; fasole verde; fasole uscată; avocado; lămâi verzi; nuci; peşte (bogat în Omega 3 şi 6, antioxidant şi cardioprotector); afine, mure, mere, portocale, kiwi, grepfrut, pentru vitamina C, singura vitamină pe care organismul nostru nu o produce.