Un adevăr crunt, imposibil de ignorat, se profilează la orizontul societăţii româneşti: bătrâneţea. O populaţie îmbătrânită va rămâne fără forţă financiară, deoarece pensiile nu pot fi susţinute de mult prea puţinii tineri înregimentaţi în câmpul muncii, plătitori de taxe sociale. O explicaţie clară şi îngrijorătoare a fenomenului vine de la Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici” al Academiei Române, care arată că România se află în al 26-lea an de declin demografic şi că această evoluţie reprezintă una dintre principalele ameninţări pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii. „Datele statistice sunt de netăgăduit: în raport cu populaţia de la începutul anului 1990, când România avea 23,2 milioane de locuitori, s-a ajuns în anul 2014 la o populaţie cu reşedinţa în ţară sub 20 de milioane de locuitori. Acest declin demografic, care numără 26 de ani, reprezintă una dintre principalele ameninţări pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii”, a afirmat Gheţău, prezent la un eveniment de specialitate. El a arătat ca reducerea populaţiei cu aproximativ 3,2 milioane de locuitori îşi are originea în scăderea naturală - 600.000 de persoane, emigraţia definitivă - circa 300.000 de persoane, la care se adaugă "o imensă emigraţie" cu schimbare doar a reşedinţei în alte ţări - aproape 2,4 milioane de locuitori. În privinţa ratei fertilităţii, care indirect a devenit o ameninţare la adresa sistemului public de pensii, acest indicator se află în jurul valorii de 1,3 copii/femeie începând cu anul 2000, comparativ cu aproximativ 3,7 în anii '70. „Nu trebuie să omitem faptul că scăderea numărului de nou-născuţi a fost benefică economic, ea a redus considerabil cheltuielile pe care societatea le-a făcut pentru maternitate şi naşterea copiilor, concedii postnatale, asistenţă medicală, alocaţii şi indemnizaţii, creşe şi grădiniţe, cheltuieli în sistemul educaţional, poate chiar şi în programele de locuinţe sociale”, a spus Gheţău.

O soluţie ciudată vine din partea PNL-ului, prin vocea fostei pedeliste Andreea Paul... care a uitat că, sub unul din Guvernele Boc, portocaliii au luat dreptul oamenilor de a munci. După ce au tăiat pensiile şi salariile, le-au şi interzis pensionarilor să muncească în altă parte, forţându-i să aleagă: pensia sau salariul. Acum, această doamnă Paul, liberală-n cuget şi-n simţiri, a fost apucată de grija faţă de oameni şi propune scutirea de la plata CAS la angajat şi la angajator pentru persoanele în vârstă care se decid să rămână în activitate ca soluţie de eliminare a efectelor emigraţiei şi accentuării fenomenului îmbătrânirii populaţiei. „Printr-o astfel de măsură, derogăm bugetul public de povara cheltuielilor cu pensiile şi menţinem în piaţa muncii forţa de muncă ce îşi doreste să rămână activă”, a susţinut ea. A fost nevoie ca portocaliul să se îngălbenească pentru ca doamna Paul, şi alţii la fel ca ea, să înceapă să gândească măsuri cu potenţial sustenabil. Desigur că de la vorbă până la faptă e cale lungă.

Cea mai mare pensie din România

Cea mai mare pensie din România îi aparține unui fost magistrat, care încasează lunar 28.852 lei, echivalentul a 6.300 euro, a declarat ministrul Muncii, Rovana Plumb, duminică seară, în emisiunea "Punctul de întâlnire cu Radu Tudor" de la Antena 3. De asemenea, ministrul Plumb a precizat că 1.264.000 de români (24%) au o pensie sub 500 de lei, în timp ce 3.347.000 de pensionari (64,5%) au sub 1.000 lei lunar. 9% din numărul pensionarilor au pensii între 1.000 şi 2.000 de lei. Doar 2% dintre pensionari primesc lunar o pensie de depășește 2.000 de lei, iar pensia minimă ajunge acum la 400 de lei, a mai spus ministrul Plumb.

Potrivit statisticilor, românii au cea mai mică pensie medie din UE, respectiv 160 de euro. Numărul de pensionari în România este de 5,1 milioane, perfect egal cu numărul de salariați - 5,1 milioane: 1,1 milioane - angajați la stat, 4 milioane - la privat.