Solicitanţii de azil, refugiaţii şi imigranţii necalificaţi creează supraaglomerare, alimentează tensiunile din interiorul comunităţilor şi pun sub presiune sistemul naţional de sănătate (NHS), relevă un raport guvernamental preluat de „The Daily Telegraph”.

Experţii din cadrul Ministerului de Interne (Home Office) au evaluat, pentru prima dată, impactul imigraţiei asupra comunităţilor britanice, prin efectuarea unui sondaj în rândul autorităţilor locale şi furnizorilor de servicii. Rezultatele au indicat că imigranţii pot contribui la creşterea timpului de aşteptare la cabinetele medicale, pot fi implicaţi în comportamente antisociale şi pot cauza probleme privind ţinerea sub control a epidemiilor, din cauza supraaglomerării. „Raportul subliniază importanţa protejării serviciilor noastre publice şi a unei abordări ferme împotriva celor care vin aici pentru a exploata sistemul nostru de asistenţă socială”, a spus ministrul britanic al Imigraţiei, Mark Harper. Cercetarea survine în contextul în care peste 2,2 milioane de cetăţeni din celelalte 27 de state UE şi 2,4 milioane din afara blocului comunitar locuiesc şi lucrează în Marea Britanie. Studiul a constatat că jumătate din populaţia din Anglia şi Ţara Galilor trăieşte într-o zonă afectată de un nivel ridicat al migraţiei. De asemenea, raportul a arătat că, deşi cei mai mulţi imigranţi s-au stabilit în Londra şi în sud-estul ţării, cel mai mare impact al acestora a fost resimţit în oraşele industriale cu un nivel crescut al şomajului, cum ar fi Rotherham şi Oldham. Totodată, comitatele cu un nivel ridicat al lucrătorilor imigranţi, cum ar fi Norfolk, Lincolnshire şi Lancashire, sunt predispuse să se confrunte cu o creştere a presiunii asupra serviciilor locale. Cercetătorii au intervievat 80 de autorităţi locale şi furnizori de servicii în privinţa mai multor subiecte, cum ar fi sănătatea, locuinţele sau coeziunea socială, iar răspunsurile acestora au fost evaluate de un grup de 12 experţi. Potrivit experţilor, solicitanţii de azil sunt susceptibili să pună cea mai mare presiune asupra sistemului de sănătate britanic. Cercetătorii au descoperit că aceştia sunt mai predispuşi la depresie, anxietate şi boli mintale, în timp ce imigranţii, în general, sunt mai predispuşi să contracteze tuberculoză, HIV/SIDA sau hepatita B. Imigranţii au mai mulţi copii decât britanicii, ceea ce conduce la solicitarea suplimentară a serviciilor de obstetrică, maternale şi de sănătate. De asemenea, cunoaşterea slabă a limbii engleze sporeşte apreciabil durata consultaţiilor medicale, conducând la creşterea perioadei de aşteptare pentru ceilalţi pacienţi şi la mărirea costurilor. De asemenea, potrivit cercetătorilor, creşterea numărului de imigranţi a dus la sporirea numărului de persoane care trăiesc în locuinţe supraaglomerate, în condiţii proaste. Totodată, solicitanţii de azil, refugiaţii şi lucrătorii imigranţi slab calificaţi sunt mai predispuşi să provoace tensiuni în comunităţile în care trăiesc, din cauza comportamentului antisocial, în condiţiile în care „imigranţii cu nivel scăzut de calificare beau în stradă, urmând obiceiul cultural din ţara de origine”.

În ciuda acestor probleme, majoritatea autorităţilor locale au calificat drept pozitiv impactul lucrătorilor migranţi slab calificaţi asupra economiei locale, în special atunci când aceştia au ocupat locurile de muncă evitate de către britanici.