Poliţia britanică a avertizat că proiectul de construcţie a satului olimpic ar fi ţinta unor bande criminale care introduc ilegal imigranţi în Regatul Unit, relatează cotidianul "The Guardian", în ediţia electronică de joi. Ofiţeri din cadrul Agenţiei pentru Crimă Organizată (Soca), echivalentul britanic al FBI, au vizitat unii dintre cei mai mari antreprenori care au licitat pentru construirea satului olimpic, pentru a discuta despre modul în care bandele de infractori din Europa de Est ar putea exploata cererea mare de forţă de muncă, în următorii şase ani. Poliţiştii s-au mai întîlnit cu reprezentanţi ai Autorităţii Olimpice, pentru a descoperi modalităţi de a reduce ameninţarea lumii interlope asupra proiectului, la construcţia căruia vor participa aproape 7.000 de persoane.

Agenţia pentru Crimă Organizată din Marea Britanie a elaborat un raport amănunţit, potrivit căruia elementele criminale exploatează imigranţii aduşi ilegal în ţară. Aceştia vor plăti pînă la 20.000 de lire sterline (circa 30.000 de euro) traficanţilor pentru a intra în Marea Britanie, din banii cîştigaţi după angajare. Traficul are ca origine state ca Polonia şi Lituania, în pofida politicii deschise a Londrei faţă de forţa de muncă din aceste state. Aderarea României şi Bulgariei nu face decît să intensifice temerile conform cărora inclusiv imigranţi din aceste state vor fi introduşi ilegal în Marea Britanie. Controale de securitate vor fi instaurate pentru verificarea tuturor documentelor personalului în vederea asigurării că au dreptul de a munci în această ţară.

Miniştrii britanici ar putea restricţiona accesul imigranţilor provenind din România şi Bulgaria, deoarece Regatul Unit ar urma să fie o destinaţie mai atractivă pentru aceştia decît pentru imigranţii din alte state foste comuniste, relatează "The Independent", în ediţia electronică de joi. Studii efectuate de oficialii guvernamentali sugerează faptul că Marea Britanie ar putea deveni un magnet pentru locuitorii celor două state care urmează să adere la Uniunea Europeană în ianuarie 2007, din cauza faptului că rata şomajului este ridicată, iar standardul de viaţă mai redus decît în alte state comuniste care au aderat deja la Uniune. Deşi Executivul nu va dezbate subiectul pînă luna viitoare, părerea generală este de a nu menţine politica "porţilor deschise".

Restricţii pe piaţa muncii din Ungaria

Ungaria ar putea impune restricţii pe piaţa muncii pentru cetăţenii din România şi Bulgaria, după aderarea acestora la Uniunea Europeană, a scris, joi, cotidianul ungar "Nepszabadsag". Afirmaţiile au fost făcute într-un interviu acordat de directorul general din Ministerul Muncii şi Afacerilor Sociale de la Budapesta, Maria Lado. Publicaţia a accentuat în acest interviu că "dacă alte ţări membre din Uniune vor interzice accesul forţei de muncă din România şi Bulgaria, Ungaria va fi nevoită, la rîndul său, să aplice măsuri restrictive pentru prevenirea paralizării pieţei muncii”. Eventualele restricţii temporare faţă de cetăţenii României şi Bulgariei, care pot fi necesare pentru evitarea unei imigraţii masive, vor fi stabilite pe baza unor studii în curs de elaborare.

Aproximativ 40.000 de muncitori au sosit anual, aceştia lucrînd în special pentru construcţii şi alimentaţie publică, iar numărul celor angajaţi ilegal depăşeşte 100.000. Problema libertăţii pieţei muncii din Ungaria are aspecte politice, datorită existenţei comunităţilor minoritare maghiare din ţările vecine, din rîndul cărora există o migraţie naturală însemnată spre Ungaria.

Criză pe piaţa muncii din Polonia

Părăsită de zeci de mii de instalatori, zidari sau pictori plecaţi în Occident, Polonia se confruntă cu lipsuri majore pe piaţa muncii, angajatorii abia reuşind să recruteze personal calificat. Timp de zeci de ani, polonezii au reprezentat o forţă de muncă de dorit în sectorul construcţiilor, mai ales pentru că acceptau deseori să lucreze la negru. Fenomenul s-a accelerat odată cu aderarea Poloniei la Uniunea Europeană, în mai 2004. Conform sindicatului constructorilor Budowlani, circa 100.000 de profesionişti au plecat în străinătate. Principalele destinaţii sînt Irlanda şi Marea Britanie, unde polonezii pot lucra legal, însă şi Germania, unde continuă să domine munca la negru. Patronatele poloneze nu văd altă soluţie decît deschiderea pieţei pentru imigranţii ucraineni, mulţi lucrînd deja la negru.