Imigranţii români, principalele victime ale actelor de xenofobie şi rasism din Italia

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Imigranţii români, principalele victime ale actelor de xenofobie şi rasism din Italia

Externe 13 Iunie 2009 / 00:00 667 accesări

Un studiu realizat de organizaţia Lunaria cu sprijinul Grupului Ecologist din Parlamentul European, imigranţii români sînt principalele victime ale acţiunilor xenofobe şi rasiste din Italia. Potrivit studiului, elaborat prin metoda monitorizării presei, numărul actelor rasiste este în creştere în Italia, fiind vorba în principal de violenţe fizice sau verbale împotriva cetăţenilor români. Statisticile indică 119 cazuri rasiste în 2007, 124 în 2008 şi 76 de incidente doar în primele trei luni ale acestui an. Dintre cele 319 cazuri de rasism, 187 sînt violenţe fizice şi 132 de cazuri de violenţă verbală, inclusiv mesaje, discursuri şi propagandă xenofobă şi rasistă. Imigranţii sînt principala ţintă a incidentelor rasiste şi xenofobe (203 cazuri), urmaţi de rromi (83 de cazuri), musulmani (20 de cazuri) şi evrei (13 cazuri). În funcţie de naţionalitate, românii sunt principalii vizaţi de xenofobie şi rasism (81 de cazuri), urmaţi de imigranţii din Bangladesh (18 cazuri) şi cei din Maroc (14 cazuri). Studiul a fost realizat în cadrul campaniei „Carta Albă a Rasismului”.

Incidenţa actelor de rasism au strînsă legătură cu relatarea în presă a diverselor delicte comise de români. În cel mai recent caz, un cetăţean român, de 20 de ani, l-a înjunghiat mortal, joi seară, în oraşul Luzzi, pe prietenul mamei sale. Victima este Domenico Spina, un patiser în vîrstă de 48 de ani din oraşul Bisignano. Bărbatul, care avea o relaţie de lungă durată cu mama românului, a ajuns la aniversarea băiatului în stare de ebrietate. Românul şi mama sa se aflau în casa altei familii, împreună cu nişte prieteni. Domenico Spina a protestat că nu a fost invitat la petrecere. Discuţia a degenerat într-o ceartă, iar băiatul, în dorinţa de a-şi apăra probabil mama, a luat un cuţit şi l-a înjunghiat pe acesta în zona toracică, omorîndu-l pe loc, potrivit autopsiei realizate ulterior. Băiatul a ascuns apoi cuţitul pe un cîmp din apropiere. Pînă în prezent, arma nu a fost găsită. Tînărul a fost reţinut de unitatea de carabinieri din Compagnia di Rende.

Imigraţia nu este o problemă doar pentru Italia. Şi Grecia va cere ca la viitorul summit UE să fie luate decizii privind imigraţia. Guvernul elen a anunţat deja o intensificare a măsurilor împotriva imigraţiei clandestine. Peste 146.000 de imigranţi ilegali au fost arestaţi în Grecia în 2008, potrivit datelor Ministerului de Interne faţă de 122.000 în 2007 şi 45.000 în 2004. Problema este agravată de refuzul autorităţilor de la Ankara de a reprimi imigranţii ilegali care ajung în Grecia din Turcia, în pofida unui protocol semnat între cele două ţări în 2001. De la înfrîngerea sa la alegerile europene, Guvernul conservator condus de Costas Caramanlis este presat să reglementeze problema imigraţiei ilegale, un număr mare de locuitori din anumite cartiere din Atena apreciind că aceasta reprezintă o sursă de nesiguranţă.

Nici situaţia celor 15 milioane de imigranţi care trăiesc în Germania nu este optimistă şi nici nu s-a ameliorat spectaculos în ultimii ani, imigranţii devenind mai săraci, mai afectaţi de şomaj şi mai dispuşi la comiterea de infracţiuni. Şi numărul naturalizărilor în Germania se află la cel mai scăzut nivel. 94.500 de străini au obţinut naţionalitatea germană în 2008, cu 16% mai puţin decît anul precedent. Aceste date sînt incluse într-un raport despre integrarea imigranţilor, prezentat de împuternicitul Guvernului federal pentru imigratie, integrare si refugiati, Maria Boehmer, în cadrul unei reuniuni dedicate integrării, la care au mai participat cancelarul Angela Merkel şi ministrul Justiţiei Brigitte Zypries. În ultimii ani, integrarea cetăţenilor străini a fost una dintre temele prioritare ale politicii federale. Este pentru prima dată cînd procesul de integrare propriu-zis este estimat în baza unor indicatori precişi: educaţia preşcolară, încurajarea învăţării limbii germane, oferte specifice pe piaţa muncii, condiţii de locuit, starea de sănătate, gradul de deschidere interculturală, precum şi potenţialul de agresivitate şi înclinaţiile xenofobe. Rata şomajului afectează 20% din persoanele de origine străină care trăiesc în Germania, fiind astfel de două ori mai mare decît cea a autohtonilor. Dificilă este şi situaţia profesionalizării, a specializării tinerilor imigranţi. Rata criminalităţii în rîndul imigranţilor a atins 5,4% în 2007 faţă de 2,7% la nivelul întregii populaţii.



12