Imigraţia poate fi o soluţie pentru reducerea, pe termen scurt, a deficitului de forţă de muncă, însă autorităţile trebuie să dezvolte politici prin care să fie diminuate efectele sociale şi economice negative care derivă din acest fenomen, potrivit unui studiu prezentat ieri de Fundaţia Soros. Potrivit studiului „Imigrant în Romania: Perspective şi riscuri”, realizat de Fundaţia Soros, problemele pe care le întîmpină imigranţii şi angajatorii în România sînt întîlnite într-o oarecare măsură în toate statele care se confruntă cu presiunea lipsei de personal de pe piaţa forţei de muncă, iar imigraţia ar putea fi o soluţie pentru reducerea deficitului. Specialiştii ONG-ului consideră că, foarte probabil, antreprenorii vor ţine cont de această soluţie, iar efectele adoptării ei vor depinde de măsurile pe care statul român le va adopta. “Exemplul Spaniei (care a negociat din timp acorduri bilaterale pentru aducerea de muncitori străini), în opoziţie cu Italia (care a fost prinsă nepregătită de fluxurile de imigranţi) arată că o abordare coerentă şi raţională a fenomenului diminuează efectele sociale şi economice negative”, potrivit studiului. În ultimii ani, România a fost în principal ţară de emigraţie, cu rate scăzute ale imigraţiei, însă statutul de membru UE, creşterea economică din ultima perioadă, precum şi presiunea pieţei forţei de muncă vor conduce, potrivit iniţiatorilor studiului, la creşterea numărului de cetăţeni străini care vor dori să se stabilească temporar în România. “Nu putem vorbi pentru moment de schimbarea fluxurilor de migraţie, dar experienţa altor ţări europene ne arată că vom deveni în anii următori, într-o primă fază, atît ţară de emigraţie, cît şi de imigraţie, iar apoi ţară de destinaţie pentru muncitori din afara spaţiului comunitar (numărul imigranţilor îl va depăşi pe cel al emigranţilor). Acest lucru s-a întîmplat în trecut şi în alte ţări ca Spania sau Italia şi se întîmplă în prezent în ţările din valul 2004 de integrare (Cehia, Ungaria, Slovacia etc.)”, se mai arată în studiu.

Potrivit Fundaţiei Soros, la studiu au participat şi reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor, care au stabilit că una dintre cauzele deficitului de forţă de muncă constă în faptul că mai mult de două milioane de români, respectiv o treime din forţa de muncă din România, se află în străinătate. În România, numărul cetăţenilor străini depăşeşte, potrivit datelor oficiale, cu puţin 50.000, însă migraţia este un fenomen care nu poate fi controlat şi se preconizează că va creşte în următorii ani, mai ales că imigraţia este singurul răspuns viabil pe termen scurt, de unul sau doi ani, pentru acoperirea deficitului de muncă. “Migraţia de retur este de dorit, dar pentru moment pare mai degrabă un vis frumos al politicienilor decît realitate. Reconversia profesională a grupurilor sociale neimplicate în muncă este un proces destul de lent, cu atît mai mult cu cît sîntem abia la început şi nici măcar nu există o analiză solidă a grupului ţintă, cei ce trebuie (re)calificaţi. Din toate aceste motive imigraţia este un subiect important ce ar trebui să se regăsească pe agenda guvernanţilor”, se mai arată în studiu.

În urma studiului, au fost stabilite trei posibile soluţii pentru reducerea deficitului - migraţia de întoarcere, reconversia profesională şi imigraţia. Toţi respondenţii au fost însă mai degrabă sceptici cu privire la migraţia de întoarcere, motivînd că economia românească nu este încă la nivelul la care poate deveni atractivă pentru românii aflaţi în străinătate. Potrivit Fundaţiei Soros, studiul are scopul de a prezenta riscuri asociate imigraţiei, experienţele personale ale celor intervievaţi şi problemele prezentate neputând fi generalizate pentru toţi imigranţii din România sau pentru toţi angajatorii români. “Am urmărit prin acest text să arătăm posibile situaţii/ abuzuri asociate imigraţiei, să scoatem în evidenţă probleme ce pot apărea odată cu creşterea numărului de imigranţi în România şi să subliniem necesitatea dezvoltării de programe, politici dedicate imigranţilor şi a abordării din timp a unei strategii de management al imigraţiei în România”, mai arată iniţiatorii.