Un american din trei face parte dintr-o minoritate etnică, respectiv un total de 98 de milioane de locuitori. Hispanicii sînt cei mai numeroşi, reprezentînd 14% din populaţia americană, adică 42,7 milioane de persoane. Populaţia de culoare formează cea de-a doua minoritate după criteriul numeric, cu 39,7 de milioane de persoane, urmată de cea asiatică cu 14,4 de milioane, de comunitatea amerindiană şi cea originară din Alaska cu 4,4 de milioane şi de indigenii din insulele Hawaii şi cele din Oceanul Pacific cu 990.000 de persoane. De altfel, dezbaterea pe tema imigraţiei ilegale, ce precede alegerile legislative din Statele Unite, umbreşte încercările de sărbătorire a acestei etape istorice. Numărul imigranţilor ilegali, ce provin în special din America Latină, este estimat la aproximativ 12 milioane de persoane.

Distribuirea etnică a populaţiei americane se va schimba gradual, aceasta urmînd a fi dominată de comunitatea hispanică în următorii 20 de ani.

Necesitatea luptei împotriva imigraţiei este o preocupare majoră a electorilor americani. Un sondaj realizat pentru Centrul de Studii cu privire la Imigraţie realizat în septembrie, la care au participat 1.000 de persoane, imigraţia este în centrul preocupărilor a 53% dintre cetăţenii americani. Pentru 9% dintre cetăţeni, acesta este cel mai important subiect care le poate influenţa votul, iar pentru 44% este unul dintre cele mai importante trei subiecte. Războiul din Irak, terorismul şi economia sînt singurele teme care au mai multă importanţă decît imigraţia. În plus, sondajul indică faptul că 68% dintre americani consideră că sînt prea mulţi imigranţi în ţara lor, fie că aceştia au o situaţie legală sau nu. Însă, pentru a elimina efectele îmbătrînirii şi a menţine populaţia activă la rata actuală, este nevoie de circa 3,5 milioane de imigranţi pe an.

Electorii americani sînt în mare parte în favoarea intensificării luptei împotriva imigraţiei ilegale şi a unei politici de control în urma căreia imigranţii ilegali să părăsească ţara de bunăvoie. Aceasta este principala idee a unui proiect de reformă în domeniul imigraţiei, adoptat anul trecut de Camera Reprezentanţilor. În schimb, mai puţin de o treime dintre americani (31%) sînt de acord ca imigranţii ilegali să poată rămîne în ţară pentru a-şi regulariza situaţia, aşa cum prevede o altă reformă a imigraţiei, adoptată în primăvară de Senat şi care a fost blocată ca urmare a lipsei de acord cu Camera Reprezentanţilor. Numai 20% dintre americani ar fi favorabili unei expulzări masive a imigranţilor ilegali. În timpul dezbaterilor de la Senat, opoziţia democrată a susţinut masiv un proiect de reformă ce permitea în special regularizarea situaţiei celor mai mulţi imigranţi ilegali, idee susţinută şi de preşedintele Bush, deşi republicanii erau divizaţi.

Şi armata americană le-a oferit imigranţilor legali o cale rapidă pentru obţinerea cetăţeniei, iar o mare parte a acestora profită de oportunitate, chiar dacă riscă să fie răniţi sau ucişi în Irak sau în Afganistan. Interesul a crescut după ce preşedintele Bush a semnat, în iulie 2002, un ordin care le permite imigranţilor ce deţin permis de şedere să devină cetăţeni americani imediat după ce depun jurămîntu. De atunci, peste 25.000 de imigranţi, membri ai forţelor armate, au devenit cetăţeni americani, iar alţi 40.000 au dreptul de a cere naturalizarea. Numărul acestora a crescut la 4.614 în anul fiscal 2005, faţă de 749, în 2001. Agenţia americană pentru Imigraţie a început în 2004 primele ceremonii de acordare a cetăţeniei din străinătate, după războiul coreean. În anul fiscal 2005, 1.006 soldaţi născuţi în alte ţări au devenit cetăţeni americani în afara Statelor Unite. 75 de soldaţi imigranţi au devenit cetăţeni americani post-mortem, în timpul campaniilor din Irak şi Afganistan, declanşate după atacurile de la 11 septembrie 2001.