IMM-urile, la graniţa dintre negru şi roz

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

IMM-urile, la graniţa dintre negru şi roz

Eveniment 23 Noiembrie 2011 / 00:00 510 accesări

CINE E DE VINĂ? Există o diferenţă majoră între criza de acum şi cea din anii ’30, spune preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu. „Atunci se făcea trecerea de la liberalism. Acum este o criză de sistem, se trece de la capitalism la o economie bazată pe cunoştinţe şi, dacă nu recunoaştem asta mai repede, o să mai fie criză şi peste zece ani”, a declarat Nicolescu, prezent, ieri, la Universitatea Ovidius din Constanţa. El dă şi un exemplu simplu - derivatele, produsele financiare complexe care au dus la prăbuşirea sistemului financiar. „Derivatele au fost făcute de nişte băieţi deştepţi, care au profitat de faptul că acest segment nu era reglementat. Nu existau reguli sau legi sub incidenţa cărora să cadă produsele derivate. Astfel, au deturnat miliarde de dolari de la SUA, iar SUA ia acum de la noi”, explică preşedintele CNIPMMR, precizând că economia are nevoie de „noi legi, noi mecanisme, de o nouă cultură”, nicidecum de o „cârpire” a situaţiei curente.

CAPITALUL ROMÂNESC, O NECESITATE În acest context, Nicolescu afirmă că IMM-urile au nevoie de tot sprijinul, atât din partea băncilor, cât şi a autorităţilor, întrucât „sunt singura maşină antisărăcie”. „În România funcţionează circa 600.000 de IMM-uri. Deşi au mai puţin de 20% din avuţia ţării, ele asigură mai mult de 60% din PIB. De cealaltă parte, numărul firmelor mari s-a redus de la 1.900 la 1.306. În plus, capitalul lor este doar 20% românesc. Străinilor, dacă nu le convine ceva, pleacă, aşa cum a făcut şi Nokia. IMM-urile reprezintă capital românesc, care rămâne în ţară”, spune preşedintele CNIPMMR. El dă ca exemplu de bună practică statul sud-american Chile, în care activează 700.000 de IMM-uri înregistrate şi alte câteva sute de mii neînregistrate, pe care, culmea, statul le sprijină cu programe, tocmai pentru că formează locuri de muncă şi susţin familii întregi. Tocmai de aceea, Chile a avut o creştere a PIB-ului de 8%, când România se află pe minus. La apogeul crizei, avansul economic din Chile a scăzut la 4%.

CREŞTEREA, AŞTEPTATĂ PESTE TREI ANI Situaţia nu este însă atât de neagră precum pare. Ovidiu Nicolescu citează un studiu din 2011 al Pricewaterhouse Cooper’s, intitulat „Pregătiţi pentru creştere economică”, în care se arată că peste 70% dintre managerii români de IMM-uri sunt convinşi că vor avea parte de creştere în următorii trei ani. „Când numesc oportunităţi de dezvoltare, circa 50% dintre întreprinzători mizează pe produse noi (media la nivel global este 29%), 23% apreciază că le va creşte cota de piaţă, iar 13% au de gând să formeze alianţe. Toţi managerii ar vrea însă un mediu de afaceri mai previzibil. În concluzie, firmele au început să se mişte mai bine, iar situaţia nu mai pare atât de sumbră. Este mai puţin pesimistă (atenţie, nu optimistă!)”, spune reprezentantul IMM-urilor. Rezultatele PwC sunt confirmate şi de cel mai recent studiu al CNIPMMR, în care se arată că situaţia curentă rămâne „nesatisfăcătoare”, deşi se observă o tendinţă de progres.



12