ŞOC ŞI GROAZĂ Deteriorarea situaţiei economice şi financiare ar provoca un declin accelerat al preţurilor locuinţelor în România, în următorii trei ani, potrivit scenariului pesimist elaborat de Autoritatea Bancară Europeană (EBA) pentru testele de stres la care vor fi supuse, în perioada următoare, 124 de bănci mari din Uniunea Europeană. Potrivit scenariului de bază al EBA, care foloseşte estimările Comisiei Europene, Produsul Intern Brut al României ar urma să înregistreze o creştere de 2,3% în acest an, urmată de un avans de 2,5% în 2015 şi unul de 2,3% în 2016. De asemenea, rata şomajului ar urma să rămână stabilă, în apropierea cifrei de 7,2%, până în 2016, în timp ce preţurile în piaţa imobiliară rezidenţială ar urma să crească treptat, cu 1,1% în acest an, cu 3,0% în 2015 şi cu 5,0% în 2016. În schimb, potrivit scenariului pesimist al EBA, economia românească ar urma să înregistreze trei ani de recesiune (minus 1,4% în 2014, minus 1,8% în 2015 şi minus 0,7% în 2016), la un loc cu o creştere treptată a ratei şomajului, de la 7,7% în 2014 la 8,6% în 2015 şi ajungând la 9,2% în 2016. Conform acestui scenariu, preţurile locuinţelor vor înregistra un declin accelerat, de 12,2% în acest an, urmând o scădere cu 11,1% în 2015 şi una cu 7,2% în 2016. Cumulat, între 2014 şi 2016, preţurile din piaţa imobiliară românească ar înregistra o deviaţie de 33,7%, cea mai acută din UE, unde media va fi de 21,2%.

SCENARII DURE La elaborarea scenariului pesimist, EBA a luat în considerare cele mai importante riscuri la adresa stabilităţii sectorului bancar. Ele sunt creşterea randamentelor obligaţiunilor guvernamentale însoţită de o creştere a aversiunii faţă de risc a investitorilor, continuarea deteriorării calităţii creditelor în ţările cu cerere slabă, stagnarea reformelor (care ar pune în pericol încrederea în sustenabilitatea finanţelor publice), precum şi lipsa măsurilor de restructurare a bilanţurilor băncilor. Testele la care vor fi supuse cele mai importante 124 de bănci din Uniunea Europeană urmează să înceapă în mai, iar rezultatele vor fi publicate în octombrie. Băncile europene trebuie să demonstreze acum că pot supravieţui unui declin al PIB cu 7%, faţă 0,5% în cazul testelor de stres derulate în 2011. De altfel, precedentele teste au fost criticate pentru că nu au ţinut cont de deţinerile de obligaţiuni guvernamentale ale instituţiilor de creditare. În perioada de vârf a crizei din zona euro, unele bonduri au fost sub o presiune intensă.

CINE DĂ EXTEMPORAL Printre instituţiile din zona euro ce vor fi supuse verificării calităţii activelor se află şi mai multe bănci cu subsidiare în România, precum Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG şi Erste Group Bank AG (Austria), Bank of Cyprus (Cipru), Groupe Credit Agricole, BNP Paribas şi Societe Generale (Franţa), National Bank of Greece, Eurobank Ergasias, Piraeus Bank, Alpha Bank AE (Grecia), UniCredit SpA şi Intesa Sanpaolo SpA (Italia), ING Groep NV (Olanda) şi Banco Comercial Portugues (Portugalia).