Campania electorală se apropie de final. Unii comentatori şi analişti spun că aceste alegeri ce se vor desfăşura duminică deschid drumul unor negocieri politice în căutarea unor majorităţi capabile să guverneze coerent în plan local. Duminică însă vom merge la urne să ne alegem primarii, consilierii şi - pentru prima dată uninominal - preşedinţii de consilii judeţene. Acapararea puterii locale a devenit obiectivul general pentru toate partidele de pe eşichierul politic. Dacă pentru primăriile din marile oraşe lucrurile par a fi mai clare, bătălia cea mai dură vizeză funcţiile de preşedinţi ai consiliilor judeţene. Aici nu se vor mai instala, ca pînă acum, tot felul de persoane care au ca unic merit să facă parte din formaţiunea cîştigătoare la masa negocierilor. Uninominalul îşi va arăta meritele şi limitele. Puterea preşedinţilor de consilii judeţene va exercita o alt fel de presiune în balanţa generală a puterii. Prima consecinţă a schimbării sistemului de alegere a preşedinţilor de consilii judeţene pare a fi aceea că partidele ostile vor putea neutraliza un preşedinte de consiliu judeţean de altă culoare politică. Oricum, analiştii şi comentatorii politici au păreri împărţite în privinţa consecinţelor pe care le va avea votul de duminică, astfel încît unii consideră că se va ajunge la crearea unor majorităţi instabile şi netransparente, iar politica va deveni tot mai confuză şi haotică, în vreme ce alţii cred că, dimpotrivă, lipsa unui partid care să deţină o majoritate în consiliile judeţene poate funcţiona şi ca un sistem de echilibru şi control reciproc. Directorul adjunct al IPP, Adrian Moraru, admite că “avem o problemă cu alianţele”: “În primă instanţă nu cred că o să fie la fel de spectaculos ca în 2004, cînd negocierile vizau funcţia de preşedinte de consiliu judeţean şi cînd bătaia era cine ocupa fizic funcţia”. Moraru a subliniat că situaţia din consiliile judeţene va semăna cu cea din actualul Parlament, ceea ce ar putea duce la unele blocaje şi la o situaţie “fluidă”. Astfel, principala caracteristică va fi, în opinia sa, că alianţele care se vor ivi vor sta sub semnul incertitudinii, pentru că se vor putea schimba oricînd. Pe de altă parte, Claudiu Săftoiu consideră un semn de normalitate faptul că niciun partid nu are majoritate în consiliile judeţene, considerîndu-l unul dintre “cele mai îmbucurătoare” lucruri din politica românească. În opinia sa, această stare de fapt va forţa formaţiunile politice să facă parteneriate politice în administraţia publică. Săftoiu respinge ideea că principalul efect ar fi acela că se va ajunge la trocuri sau alianţe netransparente: “Se vor face parteneriate pe proiecte din administraţi atît de transparente încît se va elimina orice suspiciune. Politica monocoloră a apus, electoratul s-a maturizat, ne îndreptăm spre parteneriate în administraţie”. Nici Iosif Boda nu vede în lipsa majorităţii un semn de rău augur: “Degeaba o să acuzăm partidele că fac blaturi, pentru că majorităţi trebuie create”. Analistul a arătat că realizarea unor majorităţi va depinde de cei care vor fi aleşi preşedinţi de consilii judeţene, argumentînd că experienţa arată că au funcţionat inclusiv consilii conduse de reprezentanţi ai unor partide mai mici. El a admis, pe de altă parte, că există posibilitatea ca un preşedinte de consiliu ales prin vot să fie blocat prin coalizarea partidelor ostile şi atunci “acel preşedinte nu are altă şansă decît să colaboreze. Probabil se va ajunge la înţelegeri de genul fac asta dacă faci aia, votez asta dacă finanţaţi şi proiectul următor”.