Germania începe marți consultări vizând ieșirea din criza politică declanșată de eșecul răsunător al cancelarului Angela Merkel de a constitui un nou guvern, într-o țară care se teme cel mai mult de instabilitate, notează AFP. Președintele german, Frank-Walter Steinmeier, căruia îi revine, conform legii fundamentale, gestionarea crizei, și-a anunțat intenția de a discuta cu toate partidele susceptibile de a participa la un nou executiv condus de Angela Merkel, condiție care exclude Alternativa pentru Germania (extrema dreaptă) și Die Linke (stânga radicală). După o lungă întrevedere avută luni cu cancelarul Merkel, Steinmeier îi va primi în cursul zilei de marți pe liderii Verzilor, iar miercuri se va întâlni cu președintele formațiunii din care provine el însuși, Partidul Social-Democrat (SPD), care refuză o nouă coaliție cu cancelarul. Va urma la consultări Partidul Liber-Democrat (FDP).

Liberalii sunt cei care au trântit duminică poarta negocierilor conduse de dna Merkel în tentativa constituirii unei coaliții majoritare din care să mai facă parte conservatorii (CDU și CSU) și Verzii, singura aritmetic posibilă după decizia social-democraților de a rămâne în opoziție. Obiectivul consultărilor este identificarea unei soluții care să evite întoarcerea la urne, o perspectivă care aruncă Uniunea Europeană, deja slăbită de Brexit, și mai mult în incertitudine.

Îngrijorarea este cu atât mai vizibilă cu cât Germania a trăit deja un cutremur politic la alegerile legislative din 24 septembrie odată cu intrarea răsunătoare a AfD în Bundestag, camera legislativă inferioară. Ascensiunea AfD s-ar putea confirma sau chiar lua amploare în cazul unor alegeri anticipate, date fiind sondajele.

Conform unui prim sondaj realizat de institutul Forsa după eșecul dnei Merkel de a forma un nou guvern, 45% dintre germani înclină spre un scrutin anticipat, în vreme ce 27% sunt favorabili unei noi 'mari coaliții' între conservatori și SPD, iar 24% unui guvern minoritar al Angelei Merkel.

Președintele Steinmeier, cu două mandate de ministru de externe al cancelarului Merkel (2005-2009 și 2013-2017), și singurul care poate declanșa alegeri anticipate, dizolvând Bundestagul, ar prefera însă evitarea acestei soluții. El a subliniat luni că partidele parlamentare au 'ca misiune' formarea unui guvern și nu pot 'trimite această datorie' alegătorilor, pur și simplu, la prima dificultate.

În pofida acestui eșec care a zguduit Germania, al cărei regim parlamentar edificat după Al Doilea Război Mondial i-a garantat până acum stabilitatea, dna Merkel nu se gândește în niciun caz la o retragere, ea anunțându-și luni intenția unei noi candidaturi la un eventual scrutin anticipat.

Criticile la adresa sa sunt însă din ce în ce mai insistente, uneori chiar din interiorul propriei familii politice, după decizia de a permite intrarea în țară a peste un milion de migranți în 2015 și 2016.

După 12 ani petrecuți la putere, Angela Merkel nu are în intenție nici formarea unui guvern minoritar, așa cum i-ar permite legea fundamentală.

Germania 'are nevoie de un guvern stabil care să nu fie nevoit să caute o majoritate la fiecare decizie', a explicat ea.

Până la eventuale alegeri anticipate, care ar putea avea loc în primăvara lui 2018, Angela Merkel va continua să administreze treburile curente.

Marți, noul Bundestag se va reuni în plen, pe agendă figurând prelungirea misiunilor armatei germane în străinătate, mai ales în lupta împotriva grupării Statul Islamic în Siria și în Irak.