Schimbările climatice ar putea fi responsabile de decăderea Imperiului Roman, susţin oamenii de ştiinţă de la Institutul elveţan de Cercetare pentru Păduri, Zapadă şi Peisaj. S-a ajuns la această concluzie după ce s-au studiat inelele de pe secţiunea transversală a copacilor seculari, pentru a face legătura între schimbările climatice şi marile evenimente din istoria omenirii, precum migraţiile, epidemiile şi apariţia şi decăderea imperiilor. Savanţii elveţieni au descoperit că perioadele de căldură şi precipitaţii din belşug au coincis cu perioadele de prosperitate, în vreme ce perioadele de secetă sau de climă variabilă au coincis cu perioadele de instabilitate politică, precum prăbuşirea Imperiului Roman.

Pentru a potrivi cronologic informaţiile despre mediu cu cele istorice, cercetătorii au studiat mai bine de 7.200 de copaci fosilizaţi de pe teritoriile Germaniei, Italiei, Austriei şi Frantei, unii datând de acum 2.500 de ani. Studiul arată că înflorirea şi decăderea civilizaţiilor din trecut sunt asociate cu apariţia fenomenului schimbărilor climatice, în special din cauza efectelor asupra cantităţilor de apă, productivităţii agricole, sănătăţii publice şi conflictelor civile. Vremea călduroasă şi umedă a apărut în perioada de prosperitate a Imperiului Roman, dar şi a Evului Mediu. Variabilitatea climatică mare dintre anii 250 şi 600 a coincis cu prăbuşirea Imperiului Roman de Apus şi cu perioada marilor migraţii. Inelele din secţiunea transversală a stejarilor s-au dovedit sensibile la schimbările de regim al precipitaţiilor şi au putut arăta foarte clar ce s-a întâmplat cu mediul înconjurător de-a lungul istoriei.

Reducerea productivităţtii plantelor, în perioada anilor 250 – 400, a coincis cu cea mai mare criză din istoria Europei Centrale, Perioada Marilor Migraţii, vremuri marcate de instabilitate politică şi socio-economică şi schimbări culturale. Oamenii de ştiinţă au mai descoperit că fenomenele climatice defavorabile au constribuit la răspândirea celei de-a doua pandemii de ciumă, cunoscută în istorie şi ca Moartea Neagră, care a redus populaţia Europei cu 40 - 60% după anul 1347. Avansul tehnologic a făcut comunităţile umane mai puţin vulnerabile la schimbările climatice şi de mediu.