De la succesul internaţional al filmelor \"Moartea domnului Lăzărescu\", semnat de Cristi Puiu, \"A fost sau n-a fost\" de Corneliu Porumboiu, \"4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile\" de Cristian Mungiu sau \"Dacă vreau să fluier, fluier\" de Florin Şerban, continuat de producţii precum \"Poliţist, adjectiv\", tot de Corneliu Porumboiu, \"Boogie\" şi \"Marţi după Crăciun\" de Radu Muntean, \"Cea mai fericită fată din lume\" de Radu Jude, \"Felicia înainte de toate\" de Răzvan Răduleascu şi Melissa de Raaf, \"Medalia de onoare\" de Călin Netzer, \"Morgen\" de Marian Crişan, \"Principii de viaţă\" de Constantin Popescu sau \"Aurora\" de acelaşi Cristi Puiu, cinematografia românească continuă să suscite interes în afara graniţelor. Izolată şi puţin cunoscută în străinătate în timpul regimului comunist, perioadă în care doar puţine producţii reuşeau să ajungă doar în marile festivaluri, dar chiar şi aşa de cele mai multe ori premiate, cea de-a şaptea artă românească se bucură acum de o recunoaştere binemeritată. Delimitată acum între înainte şi după anul de graţie 1989, cinematografia românească arată constanţă în calitatea şi forma estetică şi stilistică, chiar dacă într-o evidentă transformare.

Festivalul Filmului din Europa Centrală şi de Est, goEast, a găzduit o discuţie despre filmul românesc în prezent, la care au participat regizorii Alexandru Solomon şi Marian Crişan, actriţa Anamaria Marinca, producătorul Anca Puiu, Marian Ţuţui reprezentând Arhiva Naţională de Filme şi Andreea Dincă din partea Institutului Cultural Român ”Titu Maiorescu” de la Berlin. Discuţia a fost mediată de Martin Blaney, critic de film şi corespondent al publicaţiei \"Screen International\". (va urma)