AVEM NEVOIE DE MAI MULTĂ MUNCĂ. Stimularea consumului pentru reluarea creşterii economice este o idee periculoasă, consideră guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. „Românii trebuie să fie lăsaţi să muncească şi să stimuleze producţia, iar consumul va creşte în primul rând în zonele unde avem un avans al producţiei, cum ar fi exporturile”, a declarat ieri Isărescu, precizând că este nevoie de trei lucruri pentru o creştere economică durabilă, respectiv „stimularea muncii, stimularea muncii şi stimularea muncii”, prin crearea de locuri de muncă şi prin investiţii. „Mi se pare periculoasă repetarea aproape excesivă a ideii că nu avem creştere economică pentru că nu stimulăm consumul. Păi cum să facem asta când noi am avut un consum cu 14% mai mare decât producţia internă. În condiţiile actuale, stimularea consumului înseamnă revenirea la aceeaşi problemă, a sustenabilităţii”, a mai spus şeful băncii centrale.

FISCALITATEA ÎNCURAJEAZĂ MUNCA LA NEGRU. Mugur Isărescu apreciază că fiscalitatea din România, deşi relativ redusă la nivelul PIB, este extrem de împovărătorare când vine vorba de fiecare companie în parte. „Povara pe întreprinderea plătitoare este de 60 - 70%. Toţi care sunt în producţie sunt împovăraţi de taxe, ceea ce este o cauză pentru munca la negru”, a explicat guvernatorul BNR, care a recunoscut că nu vor putea fi reduse contribuţiile de asigurări sociale până când nu se remediază dezechilibrul între cei 4 milioane de contribuabili care muncesc şi cei peste 5 milioane de români care beneficiază de asistenţă socială. „Există o presiune normală a beneficiarilor de asistenţă socială, care sunt votanţi şi sunt mai mulţi - te împing într-o direcţie greşită. Probabil, această categorie este principalul motiv pentru care nu avem şi o îmbunătăţire de rating”, a mai spus Isărescu.

FORŢA DE MUNCĂ IEFTINĂ ATRAGE INVESTITORII. În acelaşi timp, economistul-şef al Băncii Naţionale, Valentin Lazea, consideră că ţara noastră concurează pentru investiţii străine numai prin forţa de muncă ieftină şi fiscalitatea relativ redusă sau inexistentă din unele zone, cum ar fi impozitul pe profit sau pe terenuri şi case. El mai arată că „pieţele internaţionale nu vor mai finanţa statele cu deficite externe mari, de peste 5% din PIB”. În prezent, deficitul de 4,2% al României este mai mic doar faţă de cel din Grecia, Turcia, Spania şi Cehia. „Vedeţi că deficitul extern s-a redus de la valori nesustenabile, de circa 12 - 14% din PIB, la 4,2% din PIB, dar nici acest nivel nu mi se pare o valoare confortabilă, pentru că, în context internaţional, nu este o valoare foarte mică, fiind mult mai mare decât cel al SUA, spre exemplu, despre care toată lumea scrie râuri de cerneală”, a declarat Lazea. El consideră că sectoarele bancabile din România sunt industria, unele „bucăţele” din agricultură, infrastructura de transport, energia şi mediul, care sunt cerute de investitorii străini, dar şi transportul internaţional, turismul şi comunicaţiile.