Un nou impozit bate la uşă, însă din fericire nu la cea a românului de rînd, ci la cea a marilor afaceri cu petrol! Motivul? Profiturile excepţionale obţinute de agenţii economici din domeniu nu sînt proporţionale cu redevenţele mici plătite statului român. Soluţia? Ajustarea diferenţei notabile prin introducerea unui nou tip de impozit pe profiturile excepţionale din petrol. Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, a declarat că “mediul de afaceri este principalul susţinător al unei asemenea taxări, deoarece nu poţi proteja altfel categoriile defavorizate\". Mai exact, AOAR propune introducerea unor impozite pe amintitele profituri, realizate în special în industria extractivă. Reprezentanţii asociaţiei au dat exemplul Italiei, care a introdus recent acest tip de impozit, şi au explicat că, la nivelul Uniunii Europene, nu există restricţii în introducerea de către state a acestui tip de taxare. \"Aceste companii, care obţin profituri excepţionale, sînt, practic, cîştigători la loterie. Petrom beneficiază de o creştere a preţurilor de trei sau patru ori faţă de momentul privatizării fără a creşte extracţia şi fără investiţii substanţiale\", a spus Pogonaru. Impozitul pe profitul excepţional nu are legătură cu clauzele contractuale pentru privatizarea Petrom, a adăugat preşedintele AOAR. Reprezentanţii AOAR aduc ca argument forte în susţinerea acestui impozit nivelul scăzut al redevenţelor pe care companiile care folosesc resursele regenerabile din România le plătesc statului român. \"Nivelul acestor redevenţe este în România de sub 1% din PIB, în timp ce în Bulgaria el ajunge la 4% din PIB\", a declarat secretarul general al AOAR, Cristian Pîrvan. Preponderent, redevenţele plătite pentru industria extractivă vizează exploatarea resurselor de petrol, au explicat reprezentanţii AOAR. Potrivit datelor Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF), Petrom a plătit anul trecut redevenţe în valoare de 283 milioane lei, reprezentînd 5,7% din producţia de ţiţei a companiei, şi redevenţe de 242 milioane lei, reprezentînd 9% din producţia medie de gaz.