Misterul asupra sumei pe care România vrea să o împrumute de pe piaţa externă printr-un pachet financiar complex, incluzînd sprijin de la patru instituţii finanţatoare internaţionale (FMI, BM, UE şi BERD) s-a spulberat: 19,95 miliarde euro vor intra în ţara noastră în mai multe tranşe, în 2009 şi 2010. Aproape două treimi din suma totală împrumutată de România va fi furnizată de Fondul Monetar Internaţional (FMI), adică 12,95 miliarde euro, iar dobînda pe care statul român o va plăti nu va fi unitară, diferind de la o instituţie finanţatoare la alta. Prima tranşă de bani de la FMI are şanse să ajungă în ţară în două luni (după aprobarea de la Washington) şi va fi de 5 miliarde de euro, cu o dobîndă de 3,5% pe an. Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a afirmat că suma pe care statul român o va primi de la Fond nu va veni în euro sau dolari, ci în moneda specială a instituţiei (DST - monedă virtuală - n.r.), iar durata împrumutului stand-by este de doi ani. Celelalte tranşe ale împrumutului acordat de Fond vor fi livrate României pînă la sfîrşitul lui 2010, iar rambursarea se va face treptat, pînă în 2015. De asemenea, statul român ar putea primi de la Banca Mondială (BM) 1 miliard de euro în trei tranşe, prima astfel de tranşă urmînd să fie “livrată” în această vară. Durata împrumutului de la BM va fi de cinci ani. Totodată, contribuţia UE la sprijinul financiar al României va fi de 5 miliarde euro, după un aviz favorabil din partea Comisiei şi Consiliului European, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), alături de alte instituţii financiare internaţionale, va acorda 1 miliard de euro. Scopul acordului de împrumut este de a ameliora efectele căderii puternice a fluxurilor de capital privat către România şi de a implementa, totodată, măsurile de politică economică necesare pentru reducerea dezechilibrelor fiscale şi consolidarea sistemului financiar. În plus, programul are ca obiective menţinerea capitalizării adecvate a băncilor şi lichiditate adecvată în pieţele financiare autohtone, aducerea şi stabilizarea inflaţiei la ţinta băncii centrale, asigurarea unui nivel adecvat de finanţare externă şi consolidarea încrederii, transmite FMI. Programul conţine clauze explicite pentru a majora alocările către programe sociale, precum şi protecţie pentru categoriile sociale vulnerabile, respectiv pensionarii şi angajaţii din sectorul public situaţi către limita inferioară a scării de salarizare.