CE SPUNE LEGEA FUNDAMENTALĂ? De la începutul primului mandat de preşedinte al României şi până acum s-au scris pagini întregi despre dosarele legate de numele lui Traian Băsescu, printre care se numără şi celebrul „Flota”, „Casa din Mihăileanu” şi „Terenul de la Căşuneanu”. Cercetările în aceste dosare nu au înaintat niciodată prea mult pentru că de fiecare dată apărea imunitatea care îl proteja pe şeful statului de posbilitatea de a fi în vizorul justiţiei. O amplă anchetă realizată de redactorii lumeajustiţiei.ro dezvăluie că, de fapt, ideea cu imunitatea lui Băsescu nu era decât „o minciună”. Cei de la lumeajustiţiei.ro indică complicitatea lui Daniel Morar şi a Laurei Kovesi în „muşamalizarea programată” a dosarelor penale ale lui Băsescu, astfel încât, la finalul mandatului prezidenţial, actualul şef al statului să nu mai poată fi judecat. La baza anchetei sunt mai multe articole din Constituţia României. Articolul 84 spune că preşedintele ţării se bucură de imunitate asemeni senatorilor şi deputaţilor şi face trimitere la prevederile articolului 72 din Legea Fundamentală. În alineatul 1 al articolului 72 se spune că „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”. Alineatul 2 menţionează că, totuşi, parlamentarii „pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ)”. Articolul 96 al Constituţiei spune că cele două Camere ale Parlamentului pot hotărî, în şedinţă comună şi cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, punerea sub acuzare a preşedintelui României pentru înaltă trădare. Concluzia anchetei lumeajustiţiei.ro este că imunitatea prezidenţială este identică cu cea a parlamentarilor, iar preşedintele are imunitate doar pentru “opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.

ALINEATUL 1 AL ARTICOLULUI 72 DIN CONSTITUŢIA ROMÂNIEI SPUNE CĂ „DEPUTAŢII ŞI SENATORII NU POT FI TRAŞI LA RĂSPUNDERE PENTRU VOTURILE SAU PENTRU OPINIILE POLITICE EXPRIMATE ÎN EXERCITAREA MANDATULUI”. ARTICOLUL 84 DIN CONSTITUŢIA ROMÂNIEI LĂMUREŞTE CĂ PREŞEDINTELE ŢĂRII SE BUCURĂ DE IMUNITATE ASEMENI SENATORILOR ŞI DEPUTAŢILOR ŞI FACE TRIMITERE LA PREVEDERILE ARTICOLULUI 72.

ISTORICUL DOSARELOR Reporterii de la lumeajustiţiei.ro realizează istoricul celor trei dosare în care este implicat şeful statului. Ei amintesc că „primul aservit al lui Băsescu” este Morar. Numele lui se leagă de Dosarul Flota, cel în care, spun cei de la lumeajustiţiei.ro, şeful statului ar avea riscul cel mai mare de a fi condamnat din cauza prejudiciului foarte mare. Prin intervenţia lui Morar, prejudiciul iniţial de 324 de milioane de dolari constatat de PNA în 2004 a fost redus la zero şi acum există riscul ca Băsescu să scape prin prescripţie. Al doilea dosar - „Casa din Mihăileanu” se leagă de numele procurorului Lucian Doxan de la Parchetul General. Ancheta dezvăluie că Doxan a preferat să lase imunitatea şefului statului de o parte şi „să închidă rapid, în 12 decembrie 2005, dosarul printr-o rezoluţie de NUP, care era posibilă doar dacă Băsescu nu avea imunitate”. Al treilea dosar - „Terenul de la Căşuneanu” se leagă de numele procurorului şef al Secţiei de Urmărire Penală din PICCJ, colonelul Horia Selaru, şi adjuncta sa, Carmen Damian. El a dat NUP dosarului, în 25 iunie 2012, cu două săptămâni înainte de suspendarea lui Băsescu. Jurnaliştii lumeajustiţiei.ro apreciază că „ancheta PICCJ din iunie 2012 s-a făcut strict în birou, Băsescu nu a fost audiat, cum nu a fost audiat niciun martor, soluţia fiind dată pro-causa, procurorii transformându-se în apărători ai şefului statului”.