Finalul anului 2018 readuce în actualitate situația bolnavilor de cancer din România: peste 83 de mii de cazuri depistate în acest an și peste 50 de mii de decese, în creștere față de anii trecuți, potrivit cifrelor GLOBOCAN (Global Cancer Observatory). Lupta cu diversele forme de cancer se duce prin campaniile de comunicare pentru efectuarea regulată a analizelor și investigațiilor, în sălile de operații, în saloanele unde pacienții primesc perfuziile cu chimioterapie, dar și în laboratoarele de cercetare din întreaga lume, unde se descoperă molecule noi care atacă procesele maligne la nivel celular.
“Este o epocă efervescentă în tratamentul sistemic al cancerului. Aș spune că revoluția s-a produs odată cu trecerea în noul mileniu, când pe lângă chimioterapie și hormonoterapia clasice, s-a deschis capitolul terapiilor personalizate, respectiv cel al terapiilor moleculare țintite. Acesta a fost posibil ca urmare a descifrării în detaliu a codului genetic, a genomului, a decriptării lui de către două echipe independente în anul 2000. S-au definit o serie de ținte moleculare pentru terapiile oncologice care au fost tot mai bine cunoscute; decriptarea acestora este un proces dinamic care continuă și astăzi. Și, pentru aceste ținte moleculare, s-au putut construi molecule inteligente care sunt terapiile moleculare, țintite. O a doua revoluție s-a produs după 2010, odată cu probarea eficacității imunoterapiilor în cancer, cel mai modern și mai dinamic capitol, care actualmente, ocupă cel mai mult din economia unui congres dedicat cancerului. Anul acesta, a fost acordat premiul Nobel celor doi cercetători din SUA și Japonia care au stabilit rolul a două puncte de control a imunității, cu rol în tratarea cancerului. Și în România avem marea majoritate a acestor medicamente disponibile prin programul național. A fost un progres mare în ultimii ani în ceea ce privește adoptarea acestor terapii moderne și la noi. Și suntem într-o situație privilegiată din acest punct de vedere, chiar comparativ cu unele țări din jurul nostru”, afirmă Prof. Dr. Tudor Eliade Ciuleanu, unul dintre oncologii de top din cadrul echipei Spitalului Onco Card din Brașov.
Profesorul are zeci de ani de experiență în tratarea cancerului în România și a urmărit evoluția a mii de pacienți diagnosticați cu diverse tumori maligne. Astăzi, terapiile țintite – adică administrarea anumitor medicamente în funcție de mutația genetică suferită de celulele maligne - și imunoterapia – adică ajutarea imunității să atace celulele canceroase - îi sunt aliați de nădejde chiar și în cazurile de cancere avansate, pentru care în urmă cu câțiva ani nu existau tratamente.
“Aceste medicamente sunt intrate în practica clinică în diferite tipuri de tumori: melanom, cancerele bronhopulmonare nonmicrocelulare stadiile 3 și 4, cancerele renale, ale vezicii urinare. Foarte recent, cancerele pulmonare cu celule mici răspund la imunoterapie și chiar cancerele mamare triplu negative. Și cancerele capului și gâtului răspund la imunoterapie, la fel o serie de hemopatii maligne precum limfomul Hodgkin, și spectrul probabil se va extinde. La imunoterapie, răspund în primul rând acele tumori la care încărcătura de mutații este foarte mare. Cel mai plin de mutații este melanomul. Pe locul 2 , ar fi cancerele pulmonare, apoi cele ale vezicii urinare. Imunoterapia poate fi folosită singură, unde sunt foarte multe mutații sau unde nivelul expresiei antigenului care este ținte acestor molecule este foarte mare. Acolo unde expresia acestor antigeni este mai mică sau mutațiile sunt mai puține, se folosește asocierea de imunoterapie și chimioterapie care s-a dovedit de asemenea eficientă în anumite tipuri de tumori, în cancerele bronhopulmonare și în cancerele de sân”, completează specialistul.
În acest an, în România, cel mai frecvent este cancerul de plămâni, cu 11.300 de cazuri, urmat de cel colorectal, cu 11 mii de cazuri și de cel de sân cu peste 9.600. Urmează ca frecvență, cancerul de prostată cu 6.000 de cazuri și cel de vezică urinară cu aproape 4.000 de pacienți. Deși chimioterapia, chirurgia și radioterapia salvează în continuare mulți pacienți cu cancer, și terapiile țintite și imunoterapia s-au dovedit a fi eficiente în mai multe tipuri de cancere: mamar, pulmonar, ovarian, de vezică urinară sau melanom. Profesorul Ciuleanu remarcă, în primul rând, creșterea speranței de viață și reducerea efectelor secundare adverse prin folosirea terapiilor țintite și a imunoterapiei.
“În ceea ce privește cancerele pulmonare (cele non microcelulare reprezintă 4 din 5 cazuri, iar unul din 5 este microcelular) lucrurile au evoluat, supraviețuirea e de 3 ori mai lungă decăt era în urmă cu 15 ani, chiar în cazurile cu metastaze la distanță. Pentru anumite cazuri, există tratamente țintite care sunt extrem de eficiente. Aș da un exemplu din propria mea cazuistică, cel al unui pacient cu cancer pulmonar cu metastaze osoase și hepatice. Acesta a făcut chimioterapie: inițial, nu a mers foarte bine, cancerul a evoluat după 4 cicluri de chimioterapie, în urmă cu 8 ani. Apoi, s-a descoperit că are o anumită mutație, a primit un tratament țintit, o singură tabletă pe zi, iar 5 ani a fost în remisiune completă, la un caz care trăiește 4-6 luni. După 5 ani, a dezvoltat o rezistență, o mutație secundară care a fost definită între timp și pentru care s-a dezvoltat o generație nouă de inhibitori. Și pacientul a început tratamentul cu acești noi inhibitori și a mai avut încă doi ani și jumătate de remisiune completă în condiții foarte bune”, spune unul dintre cei mai buni oncologi ai României.
Lupta omenirii cu cancerul este departe de a se fi încheiat, însă fiecare an aduce progrese remarcabile în privința tratamentelor. Însă condiția ca aceste terapii să fie aplicate corect este ca pacienții să ajungă în centre oncologice cu experiență. Asta pentru că terapiile țintite și cele moleculare funcționează numai dacă sunt corect depistate subtipurile de cancer și modul cum acționează și evoluează celulele maligne în organism.
“Sunt foarte puține localizări pentru care nu s-au făcut progrese. Acestea sunt corelate cu dezvoltarea geneticii, progresul s-a făcut în basic science, în cunoașterea fundamentală a cancerului, în definirea țintelor moleculare, a mutațiilor, a diferitelor variante care personalizează cancerul de la individ la individ. Și după progresul cunoașterii moleculare, a definiției moleculare a tipurilor de cancer, au venit medicamentele pentru blocarea țintelor moleculare. La un moment dat, cunoșteam foarte mult, dar făceam foarte puține. Acum, din fericire, s-a depășit momentul și acum știm multe și putem face multe. Acum nu trebuie să credem că tratamentele clasice nu sunt eficiente, ar fi o greșeală. De exemplu, încă din anii ’80, cancerul testicular poate fi vindecat prin chimioterapie clasică în 80-90 la sută din cazuri. Acolo nu s-a progresat, dar așa de bune au fost rezultatele din urmă cu 30 de ani. Și folosim cam aceleași scheme pe care le utilizam la începutul anilor ’90, cu același succes”, concluzionează prof. dr. Tudor Eliade Ciuleanu.