UN TREND CLAR 2014

a fost anul consolidării creșterii creditării în moneda națională în detrimentul împrumuturilor în valută, după mai mulți ani de creșteri și scăderi modeste și de-o parte, și de alta. Datele băncii centrale pentru noiembrie arată o majorare anuală greu de contestat a creditelor în lei, de peste 9%, în timp ce împrumuturile în valută au scăzut chiar în mai mare măsură, cu 10,3% de la an la an. În cazul persoanelor fizice, evoluția este chiar mai concludentă. În noiembrie 2014, față de noiembrie 2013, creditele pentru populație au avansat cu aproape 15%, în timp ce împrumuturile în valută au scăzut cu circa 10%. Este primul an în care creditul în lei îl devansează clar pe cel în valută, deși nu s-a ajuns încă la un raport de 1 la 1. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a declarat, în repetate rânduri, că revenirea creditării în lei este nu numai firească, ci și de dorit - „Eu nu spun adio creditului în valută, dar cred că suntem la capătul unui drum în care el era dominant. Eu spun adio debalansării, dezechilibrului masiv între creditarea în monedă locală și cea în valută. În România, ponderea creditului în valută a scăzut după multă vreme sub 60, iar prognoza noastră este că se duce chiar sub 50, ceea ce reprezintă o evoluție pozitivă“.

SĂNĂTATE CURATĂ

În opinia lui Isărescu, procesul din piața bancară este extrem de sănătos - „S-a redus masiv dependența de liniile de finanțare externă. Unele bănci au făcut acest efort, iar raportul dintre volumul împrumuturilor și cel al economisirii a ajuns de la 3:1 la 1:1. Ar fi păcat ca acum, din considerente legate mai degrabă de profitabilitate, să se dea cu piciorul la acest mare avantaj“. Pe de altă parte, guvernatorul BNR a punctat că, pe termen scurt, este improbabil să asistăm la o răsturnare spectaculoasă de situație în ceea ce privește dinamica împrumuturilor, date fiind constrângerile existente la adresa ofertei și cererii. Astfel, el le-a recomandat băncilor să acorde o importanță mai mare calității creditării decât cantității - „Sunt de părere că, mai ales într-o perioadă de ajustare a bilanțurilor, calitatea alocării creditului este mai importantă decât volumul. Pentru a putea împinge economia pe o traiectorie de creștere economică autosusținută, cred că este necesar ca băncile să direcționeze resursele disponibile către investiții productive, evitând împovărarea debitorilor de calitate cu costurile generate de alocările eronate din trecut“.

PROBLEMA IMM

Șeful băncii centrale s-a declarat mulțumit de evoluția creditării în lei, însă a atras atenția băncilor asupra faptului că întreprinderile mici și mijlocii nu au acces la finanțare - „În domeniul IMM-urilor, creditarea este mai rău decât firavă, iar acesta este un semn de neîncredere“. În privința deciziilor de politică monetară menite să încurajeze creditarea, în 2014, BNR a redus dobânda de politică monetară în cinci tranșe de câte 0,25 puncte procentuale (1,25 puncte procentuale în total), până la 2,75% pe an. Pe de altă parte, instituția a redus și rezervele minime obligatorii atât la lei, de la 15% la 10%, în două tranșe, cât și la valută, de la 20% la 14%, în trei tranșe.