Isteria stîrnită de publicitatea agresivă făcută filmului "Codul lui Da Vinci" s-a evaporat, exact cum a prezis un prelat la Cannes, în timpul festivalului din luna mai. Venerabilul preot catolic a zîmbit cînd a fost întrebat ce trebuie făcut împotriva unei asemenea blasfemii şi a răspuns: nimic. Tot el a povestit că s-a întîlnit, întîmplător, cu Tom Hanks şi că acesta i-a cerut iertare. Actorul tot timpul a susţinut că este vorba de un film şi nu s-a simţit în largul lui niciodată cînd discuţiile se mutau în lumea sacră. Dar toate astea s-au dus. Au rămas amintirile de la filmare, din Franţa, de la Luvru, dar şi din Anglia, unde o mulţime de turişti căscau gura la actori, îi strigau, îi fotografiau şi nimeni nu putea face nimic, mai ales cînd lucrau pe străzi. Ron Howard îşi aminteşte: "Turiştii nu erau deloc iritaţi că blocau accesul în anumite părţi ale oraşului. Atracţia acestora pentru noi, pentru starurile noastre, era imensă. Turnam una dintre secvenţele cheie ale filmului şi nu puteam să controlăm hoardele de curioşi. Am găsit, totuşi, un mod de a înainta: i-am inclus în film. Le-am cerut să coopereze. Au fost atît de entuziasmaţi, încît au lucrat şi pe ploaie; i-am rugat să închidă umbrelele, pentru că imaginea nu era alterată de ploaia uşoară. Au acceptat. Au făcut tot ce le-am cerut: nu au strigat, nu au aplaudat decît după ce se încheia filmarea, nu au făcut fotografii cu blitz-ul... Bunele maniere britanice au jucat un rol crucial în acea zi!".

Totuşi, actorii îşi amintesc momentele magice cînd au lucrat chiar în Luvru (pentru că mare parte din scene s-au filmat în studiourile Pinewood, lîngă Londra - "acasă" la James Bond!), bineînţeles, secvenţele care nu puneau în pericol galeriile. Tom Hanks a declarat că a fost un imens privilegiu să evolueze într-un asemenea cadru magnific, iar Audrey Tautou a spus că a adorat să filmeze noaptea, cînd nu mai era nimeni (turişti!) în muzeu şi "aveam tablourile şi statuile numai pentru noi!". O experienţă unică, a fost de acord şi regizorul Ron Howard.