Chiar dacă vremea capricioasă de la sfârşitul lunii februarie nu a ţinut prea mult cu prima zi a Târgului de Mărţişoare, platoul din faţa Muzeului de Artă Populară a fost luat, ieri, cu asalt de cei care obişnuiesc să dăruiască micul simbol al primăverii. Cu toate acestea, vânzările nu a fost nici pe departe prea mari, în prima zi a manifestării oamenii tatonând terenul, în căutarea mărţişorului potrivit.

Cei care au creat mărţişoare pentru această manifestare, ajunsă la cea de-a VII-a ediţie şi aşteptată cu interes an de an, s-au întrecut pe sine în a realiza cele mai frumoase obiecte aducătoare de noroc, care simbolizează ciclul de reînnoire a vieţii şi naturii. La loc de cinste s-au aflat mărţişoarele din ceramică, care, pentru a se adapta timpului modern, s-au transformat în broşe, fără însă a renunţa la tradiţie. Decorate cu motive tradiţionale sau cu reprezentări zoomorfe, simbolizând primăvara, precum gărgăriţa, aceste mărţişoare au fost la mare căutare.

Atemporalul coşar nu a fost „alungat” din ofertele meşterilor populari, găsindu-şi locul lângă tradiţionalul „trifoi cu patru foi”. Un loc distinct l-au ocupat mărţişoarele cusute pe etamină, dar nu au lipsit nici bijuteriile-mărţişor unicat.

Un număr deosebit de mare de vizitatori se aşteaptă în acest weekend, dacă vremea va ţine cu cei aproximativ 40 de expozanţi. Târgul va fi deschis şi de 1 Martie, vizitatorii fiind aşteptaţi, în cele patru zile ale manifestării, de la ora 10.00.

În tradiţia populară, mărţişorul era reprezentat de un şnur împletit din două culori de lână albă şi roşie, uneori cu o monedă veche din aur sau argint - cea mai veche atestare documentară se regăseşte în această formă -, iconiţă sau cruciuliţă, pe care îl purtau la gât, pe piept sau la mână, copiii, fetele şi femeile tinere.