În tradiția populară, ianuarie este denumită Gerar. Se spune, conform tradiției creștine, că în această lună cerurile sunt deschise. De asemenea, ianuarie marchează începutul unui an nou și sugerează trecerea într-o altă etapă a vieții. Tot acum se fac prevestiri cu privire la vremea de peste an. Dacă în ianuarie nu este ger și zăpadă, atunci vom întâlni gerul și zăpada în lunile martie și aprilie. Dacă pământul este neacoperit și suflă vânturi calde e semn rău. În schimb, se spune că dacă în ianuarie e ger atunci vara va fi secetoasă și călduroasă, iar dacă e timp frumos în ianuarie, atunci vara va fi ploioasă. Pe 16 ianuarie se sărbătorește Sfântul Petre de iarnă (cel Şchiop). Superstiţia spune că cine nu ţine această zi va fi pedepsit de divinităţile meteorologice ale miezului iernii pastorale - Fulgerătoarele - cu fulgere, tunete şi viscole, iar lupii îi vor ataca gospodăria. La sfârșit de lună, pe 30 ianuarie sărbătorim Sfinţii Trei Ierarhi - Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur. Această zi se mai numește în popor și Trisfetitele. Se spune că la Trisfetite se schimbă vremea. Tradiția cere să ţinem această zi, altfel soţul sau soția poate muri. Această zi se mai ţine pentru fericirea fetelor şi pentru a nu orbi. La 31 ianuarie sunt Filipii de iarnă, consacrată patronului ei, Filip Şchiopul. În această zi, superstiţia spune că trebuie ascunsă sarea, să nu ia cineva din ea, căci e rău de pagubă. Jumătate de zi nu se lucrează, pentru sporul casei.