În popor există o vorbă: „Mai bine mai târziu, decât niciodată!”. Aşa s-a întâmplat cu decizia Curţii Constituţionale... Tocmai în ceasul al 13-lea, adică atunci când nimeni nu mai spera, CCR salvează câteva milioane de pensionari de la o foamete cumplită. Din păcate, prin această hotărâre, genocidul social de care vorbea Victor Ponta nu este oprit, ci doar amânat!

Oricât s-a scremut, pardon de expresie, Traian Băsescu să controloleze Curtea, tot nu i-au mers aranjamentele... Vă mai amintiţi bâlciul din Parlament pentru alegerea judecătorului Minea, fost coleg de catedră cu Emil Boc? Tot PDL-ul s-a zvârcolit atunci până după miezul nopţii, ca să nu se întâmple vreo „defecţiune”, iar Roberta Anastase cred că ar fi fost în stare să facă şi streaptease la tribuna Camerei Deputaţilor, cu scopul de a îndupleca măcar o parte din voturile Opoziţiei! La ce le-a folosit?

Marea problemă, vorba economistului Liviu Voinea, este că urmează „apocalipsa taxelor şi impozitelor”... Salvarea pensionarilor, vorba vine, ne va costa pe toţi un val inflaţionist fără precedent în ultimul deceniu, pentru că Guvernul nu este capabil să facă altceva decât să bage mâinile în buzunarele oamenilor. Fără să mai pun la socoteală bieţii şomeri - foşti, actuali şi viitori -, mă întreb cum naiba va supravieţui o familie cu doi copii, căci un TVA de 24% va mări preţul alimentelor cumplit, ceea ce va avea efectul pervers al dublării reducerilor salariale, prin scăderea cu aproape 50% a puterii de cumpărare?! Valabil şi pentru pensionari, evident.

Dacă acum încăpăţânatul Băsescu şi soldatul Boc ar fi aplicat impozitarea progresivă propusă de PSD, chinurile sociale s-ar fi redus foarte mult. Dar nu ne putem aştepta de la „generalul armatei moarte” şi camarila sa la vreo schimbare de mentalitate politică sau economică. Dacă ar avea un dram de onoare şi simţul umorului, actualul cabinet şi-ar da demisia, amintindu-şi de una dintre legile lui Murphy: „Ce începe prost se termină şi mai prost!”...