Toată suflarea românească, bulgărească şi europeană a fost ieri cu ochii pe Strasbourg, acolo unde, în Parlamentul European (PE), a fost prezentat raportul Comisiei Europene (CE) privind monitorizarea României şi Bulgariei, ultimul înaintea datei de 1 ianuarie 2007. Atît Ollie Rehn, comisarul european pentru extindere, cît şi preşedintele CE, Jose Manuel Barosso, au declarat că cele două ţări îndeplinesc condiţiile pentru a deveni membre ale Uniunii Europene. Ollie Rehn a atras însă atenţia că “în cazul în care România şi Bulgaria nu fac progrese în domeniile critice semnalate de raport, CE va recomanda adoptarea unor măsuri de salvgardare”. El a precizat că pentru aplicarea măsurilor care trebuie luate în continuare, după aderarea României şi Bulgariei la UE, Comisia va crea un mecanism de cooperare cu cele două ţări în privinţa reformei în justiţie, luptei anticorupţie şi împotriva crimei organizate. El a explicat că acest mecanism va ajuta cele două ţări să aplice măsurile convenite cu CE şi a arătat că aderarea este bazată pe un sistem de condiţionalităţi mai riguros decît cel aplicat în trecut celorlalte ţări care au intrat în UE. Jose Manuel Barroso a atras atenţia că în raport sînt menţionate o serie de măsuri ce trebuie adoptate în continuare de cele două ţări, în contextul procesului de aderare şi, de aceea, “România şi Bulgaria vor face obiectul monitorizării în continuare de către CE”. Astfel, în raportul prezentat ieri, CE menţionează că Tratatul de aderare semnat în aprilie 2005 prevede că România şi Bulgaria vor adera la 1 ianuarie 2007 cu excepţia cazului în care Consiliul European decide, pe baza recomandării CE, amînarea integrării oricăreia dintre cele două state pînă la 1 ianuarie 2008.

CE va monitoriza reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei

Raportul CE subliniază faptul că România a făcut progrese în reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei, stabilitatea macroeconomică, dar are nevoie de măsuri în reforma administraţiei şi întărirea capacităţii administrative în vederea utilizării fondurilor structurale. Conform documentului, Consiliul Superior al Magistraturii a început să se preocupe de problemele esenţiale precum unitatea între interpretarea şi aplicare legilor, situaţia personalului şi supraîncărcarea instanţelor de judecată. Se semnalează totuşi că nu a fost însă asigurată o interpetare şi aplicare consecventă a legii în toate instanţele. În document se mai arată că nu s-au făcut paşi în remedierea deficienţelor manageriale ale Ministerului Public semnalate în precedentul raport al CE. Comisia recomandă României continuarea luptei împotriva corupţiei, atît la nivel central cît şi local, înfiinţarea unei agenţii de integritate, creşterea responsabilităţilor CSM, urmînd ca, după aderare, să raporteze progresele înregistrate în reforma Justiţiei. Comisia precizează că, după aderare, va stabili un mecanism de colaborare şi verificare a progreselor în aceste domenii. România, ca şi Bulgaria, trebuie să raporteze regulat progresele pentru atingerea obiectivelor. Primul raport privind progresele trebuie prezentat pînă la 31 martie 2007 şI va fi analizat de PE în iunie. Comisia va raporta apoi Parlamentului şi Consiliului European, pînă în iunie, progresele făcute. Dacă una din ţări nu va reuşi să îndeplinească cerinţele impuse, Comisia va aplica măsurile de salvgardare cuprinse în tratatul de aderare.

Acţiuni pentru colectarea impozitelor şi restructurarea firmelor de stat

România a înregistrat progrese în domeniul politicilor economice, dar există sectoare cu elemente de îngrijorare, cum ar fi colectarea impozitelor, cheltuielile publice, privatizarea, restructurarea şi ştergerea datoriilor firmelor, potrivit raportului de monitorizare al CE. De asemenea, mai sînt necesare progrese în domenii precum politicile sociale şi forţa de muncă, inclusiv în sănătate, organisme modificate genetic, asigurările auto, cerinţele de capital pentru instituţiile de creditare şi firmele de investiţii, spălarea banilor şi lupta împotriva fraudelor, managementul financiar. Totodată, au fost formulate recomandări pentru îmbunătăţirea aplicării drepturilor de proprietate industrială şi intelectuală, combaterea spălării banilor şi creşterea capacităţii operaţionale a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Comisia a solicitat noi prevederi şi pentru asigurarea independenţei Curţii de Conturi, atît din punct de vedere financiar, cît şi politic, subliniind necesitatea adoptării legii organice în domeniu.

Agenţiile de plăţi şi siguranţa alimentelor, marile probleme din agricultură

O mare parte a problemelor identificate în raport se referă la agricultură, cele mai importante fiind legate de constituirea agenţiilor de plăţi şi a sistemul integrat de administrare şi control, necesare pentru gestiunea fondurilor UE. Comisia este de părere că România nu este încă pregătită în acest domeniu şi există riscul ca sistemul să nu fie operaţional la data aderării. Funcţionarea agenţiilor de plăţi, implementarea Sistemului Integrat de Administrare şi Control (IACS) pînă la data aderării, 1 ianuarie 2007, şi alinierea la normele europene în domeniul siguranţei alimentelor sînt problemele din agricultura românească semnalate de CE. Comisia menţionează progrese în unele domenii - traficul fiinţelor umane, condiţiile de detenţie, retrocedarea proprietăţilor şi protecţia copilului -, precum şi progrese limitate în altele - în privinţa tratamentului aplicat persoanelor cu dizabilităţi, sănătatea mentală şi protecţia şi integrarea minorităţilor -, fiind necesare în continuare măsuri.

Condiţii impuse de UE pentru aderare

CE a precizat că ar putea impune sancţiuni Bulgariei şi României după aderarea la UE dacă nu implementează reformele necesare. Sancţiunile, care pot fi aplicate în primii trei ani de la aderare, ar putea însemna excluderea temporară a uneia sau ambelor ţări de la anumite politici comune ale Uniunii şi suspendarea parţială a acordării ajutoarelor blocului comunitar. Cele mai multe dintre acestea sînt prevăzute de Tratatul de aderare, iar altele pot fi aplicate oricărui stat membru al Uniunii, în orice moment. De exemplu, Comisia ar putea amîna plata fondurilor regionale, reduce valoarea acestora şi recupera banii deja alocaţi, dacă cele ţări nu creează autorităţi adecvate de management şi audit, dacă nu reuşesc să obţină aprobarea Bruxelles-ului pentru modul în care intenţionează să cheltuie fondurile pe termen mediu sau în cazuri de fraudă. Dacă Executivul european constată că cele două state cheltuie necorespunzător fondurile destinate sectorului agricol, ar putea suspenda plăţile în funcţie de fiecare caz. Pe lîngă aceste măsuri, care pot fi aplicate oricărui stat membru, Comisia ar putea reduce sumele alocate sectorului agricol din România şi Bulgaria cu 25 de procente, dacă cele două ţări nu înfiinţează pînă în aprilie 2007 baze de date operaţionale pentru animale, culturi şi terenuri. Comisia ar putea interzice, pe tot teritoriul Uniunii, exporturile produselor din Bulgaria şi România care nu îndeplinesc standardele veterinare, fitosanitare şi cele privind siguranţa alimentară din cadrul UE. Spre exemplu, exporturile de porci vii şi cele de produse din carne de porc din România şi Bulgaria în tot restul UE vor rămîne interzise pînă cînd pesta porcină va fi eradicată. CE ar putea crea o listă a firmelor de procesare alimentară care nu vor putea exporta produse în UE. De asemenea, statele membre UE ar putea refuza recunoaşterea automată şi aplicarea unor decizii judecătoreşti civile şi penale sau mandate de arestare emise de instanţele din cele două ţări, dacă acestea nu îndeplinesc anumite obiective în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate. CE ar putea, în funcţie de fiecare caz, să limiteze aplicarea politicilor europene privind piaţa internă sau a celor referitoare la trecerea frontierei, dacă una dintre cele două ţări nu reuşeşte să implementeze legile europene în domeniu. Dacă aderarea României şi Bulgariei provoacă tulburări într-un anumit sector, de exemplu din cauza unei creşteri a importurilor din aceste ţări, UE ar putea restricţiona vînzarea anumitor produse din unul sau ambele state.