EA, NU ŞI NU! Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a anunţat că USL va cere formarea unei comisii parlamentare în legătură cu anchetele declanşate de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) faţă de cei care au votat la referendum. Mai exact, procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai DNA ar urma să răspundă în faţa acestei comisii pentru anchetele abuzive. În contrapartidă, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a spus, la gândul.live, că nu se va prezenta în faţa unei comisii parlamentare în eventualitatea unei convocări, invocând existenţa unei decizii a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) conform căreia magistraţii nu pot fi cercetaţi de comisii parlamentare. Decizia a fost luată încă din 2007, când magistraţi de frunte au decis că nu pot fi traşi la răspundere de Parlament pentru eventualele abuzuri şi că pentru orice abatere disciplinară a unui magistrat există o instituţie care cercetează şi asta este Inspecţia Judiciară. Cu toate acestea, în mod excepţional, procurorii pot participa în calitate de invitaţi la Comisiile parlamentare, atunci când este necesară lămurirea unor aspecte de natură tehnică sau pentru clarificarea unor informaţii de interes public.

PRECEDENT Dacă cele spuse de Kovesi au avut vreo şansă să vi se pară afirmaţii de o relativă normalitate, să vedem ce se întâmplă în statele cu o puternică democraţie. Vă spunem noi: acolo asemenea anchete parlamentare au existat, au fost extrem de dure şi televizate. S-a întâmplat chiar în Franţa, care, din punct de vedere al modului de organizare a sistemului judiciar, este cea mai apropiată de România. Parlamentul de la Paris a măturat pe jos cu magistraţii, în plen, în direct la televiziuni, după tragedia „Outreau“, care a distrus 13 vieţi şi a produs sinuciderea unor nevinovaţi din cauza prostiei şi relei credinţe a unor magistraţi francezi. Incidentul s-a produs în 2006, după scandalul „Afacerea Outreau“, când, în urma revoltei populaţiei, Parlamentul a pus în dezbatere trei legi dure de responsabilizare a magistraţilor şi când un judecător a fost audiat de către o comisie a Legislativului. Cele trei propuneri pentru reformarea sistemului judiciar vizau întărirea măsurilor disciplinare contra magistraţilor, stabilirea modului de intrare şi pregătire a acestora în magistratură şi, mai ales, înfiinţarea instituţiei „Mediatorul Republicii“, care să primească de la cetăţeni plângerile contra magistraţilor şi să decidă, chiar şi peste capul ministrului Justiţiei (cel care are abilitatea de a sesiza CSM-ul francez cu acţiuni disciplinare), trimiterea în judecată disciplinară a unui judecător sau procuror. Un alt caz de acest gen în care au fost luaţi la rost reprezentanţi ai justiţiei se petrece în aceste zile şi în Statele Unite, unde a fost alcătuită o comisie a Congresului SUA care anchetează o serie de magistraţi pentru comiterea unor ilegalităţi. În concluzie, la alţii se poate. La noi de ce nu s-ar putea? Chiar trebuie să iasă lumea în stradă pentru un crâmpei de normalitate?