Autorităţile române continuă să se bâlbâie şi să bâjbâie printre meandrele gestionării acordurilor împovărătoare pe care le-au încheiat cu instituţiile financiare internaţionale. Întrucât nu au reuşit să îşi respecte la termen aproape nicio obligaţie pe care şi-au asumat-o faţă de FMI, UE sau CE, guvernanţii continuă straşnica tradiţie anunţând că Ministerul Finanţelor Publice va cere FMI o nouă derogare de la obligaţia privind reducerea arieratelor, deoarece nu au reuşit să respecte ţinta convenită cu instituţia financiară internaţională nici în primul semestru. \"Nu ne-am atins ţinta de arierate. Trebuie să solicităm FMI reducerea arieratelor\", a declarat, ieri, ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu. De la începutului acordul stand-by cu România, în luna mai 2009, Guvernul a cerut derogare pentru ţinta de arierate la fiecare evaluare, nereuşind să se încadreze în valorile trimestriale asumate. O misiune comună a FMI şi Comisiei Europene se află în perioada 26 iulie - 4 august la Bucureşti pentru o nouă revizuire a acordului stand-by, care va evalua modul în care România a îndeplinit criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii iunie şi în cadrul căreia urmează să se discute şi despre un nou set de prognoze macroeconomice. Calendarul privind ţintele de arierate negociat cu FMI în luna februarie stabilea reducerea stocului până la 1,27 miliarde lei la finele lui martie, la 1,09 miliarde lei la jumătatea anului, 810 milioane lei după primele nouă luni şi 480 de milioane lei la sfârşitul anului. Arieratele la buget trebuie eliminate în totalitate până la finele lunii aprilie 2011, când este stabilită şi închiderea programului cu FMI.

Fostul ministru al Finanţelor Daniel Dăianu consideră că este crucial ca autorităţile române să negocieze cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) ca fondurile de cofinanţare a lucrărilor de infrastructură din bani europeni să nu fie luate în calculul deficitului bugetar. \"Jeffrey Franks (şeful misiunii FMI - n.r.) a făcut o constatare care nu este o noutate pentru cei avizaţi şi anume că absorbţia fondurilor europene este scăzută în România şi că riscăm să pierdem mult din banii disponibili. Această constatare este gravă din mai multe puncte de vedere: confirmă o stare de fapt tristă; arată neputinţa de a corecta un cadru instituţional şi operaţional care nu funcţionează cum se cuvine; semnalează că singura forţă motrice capabilă să compenseze efectele reducerii unor cheltuieli publice şi ale restrângerii activităţii economiei private asupra cererii şi ofertei agregate - adică injecţia intensă de fonduri europene - nu are loc. Pe fondul crizei profunde, consolidarea fiscală trebuie să aibă drept contrapartidă simultană un efort strategic în domeniul absorbţiei fondurilor europene\", afirmă Dăianu.

Ex foto: Ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu: \"Nu ne-am atins ţinta de arierate. Trebuie să solicităm FMI reducerea arieratelor.\"