Cele 24 de ore care au trecut de la înmormîntarea Giovannei Reggiani au confirmat extinderea xenofobiei la adresa românilor, resimţită şi de o vedetă, precum fotbalistul Adrian Mutu, fluierat şi jignit de suporterii formaţiei Lazio. Iar presa italiană de duminică a relatat, în continuare, despre fapte reprobabile ale românilor, în condiţiile în care autorităţile din Peninsulă pun în aplicare decretul de lege ce permite expulzarea cetăţenilor comunitari din motive de siguranţă publică.

Un rrom originar din România a jefuit, sîmbătă noaptea, o italiancă şi i-a furat din poşetă bani şi două telefoane mobile, incidentul avînd loc în aceeaşi zonă de la periferia Romei unde au fost atacaţi mai mulţi cetăţeni români. Este perioada “furturilor de sezon”, iar în Ferrara un român de 24 de ani este anchetat de poliţie, în stare de libertate, pentru furt cu circumstanţe agravante. Un alt român a furat şapte sticle de băuturi alcoolice dintr-un supermarket, iar altul, beat, aflat la volanul unei maşini furate, a lovit sîmbătă noapte, la Dicomano, patru autovehicule parcate, după care a încercat să fugă. Garda de Finanţe din Caserta a reţinut un camion transportînd 6.000 de jucării şi alte produse de Crăciun, care nu aveau inspcripţionat pe ele CE, aşa cum prevede directiva europeană pentru siguranţă, condus de un român. La Roma, două românce au fost descoperite la un hotel, unde fuseseră obligate să se prostitueze. Tot la Roma a fost arestată o româncă de 39 de ani, căutată de peste un an pentru trafic cu fiinţe umane. Doi cetăţeni români de 25, respectiv 32 de ani, au fost arestaţi de poliţia din Genova sub acuzaţia că ar fi violat şi agresat o prostituată conaţională. Alţi doi români au atacat un cuplu şi au încercat să îl jefuiască la Pincio. Totodată, “cariera” unei tinere hoaţe românce de etnie rrom, de 14 ani, s-a încheiat la închisoare, după 99 de furturi comise la Brescia şi în împrejurimi.

Între timp, doi cetăţeni români au fost expulzaţi sîmbătă seara după ce autorităţile din Torino au verificat dosarele a 30 de persoane, iar prefectul a semnat decretul de expulzare. Informaţia a fost confirmată de ataşatul de interne al Italiei în România, Paolo Sartori, care a adăugat că săptămîna viitoare este aşteptat un alt val de expulzări. Nouă români, o parte avînd condamnări în România şi o parte condamnaţi în ţările din care vin, vor fi extrădaţi din Italia, Spania, Austria şi Polonia în cursul zilelor de luni şi marţi. Pînă miercuri, însă, alţi 150 de cetăţeni români ar urma să fie expulzaţi din mai multe oraşe italiene în baza ordinelor emise de prefecţii acestor oraşe. Comisarul european pentru Imigraţie, fost ministru în Guvernul Berlusconi, Franco Frattini, a vorbit despre cel puţin 4.000-5.000 expulzări şi a cerut ca fonduri corespunzătoare să fie prevăzute în bugetul pentru 2008. Costul îndepărtării poate ajunge la 4.000 de euro, mai ales dacă sînt plătite orele suplimentare ale poliţiştilor.

Valul de xenofobie atinge cote alarmante în ciuda apelurilor făcute de politicieni. Mişcarea naţionalistă şi neofascistă Forza Nuova a lansat un ultimatum prin care le cere imigranţilor români şi rromi din Genova să părăsească taberele din oraş în decurs de zece zile, afirmînd că este autorizată să folosească “metode ce depăşesc simplele proteste”. Printre vocile care îndeamnă la reconciliere se numără Papa Benedict al XVl-lea, care a cerut ca relaţiile dintre imigranţi şi populaţia locală să fie marcate de “un spirit de înaltă civilizaţie morală”. Chiar şi stînga, aflată la putere la Roma, începe să aibă disensiuni în legătură cu decretul de expulzare a cetăţenilor extracomunitari.

Opt din zece italieni nu-i agreează pe rromi

Crima comisă de Mailat i-a tulburat pe italieni, dar pe lîngă reacţia de înţeles de a cere pedepsirea fermă a faptei, incidentul are consecinţe asupra relaţiilor dintre italieni şi imigranţi, în special cei români şi/sau de etnie rrom, arată un sondaj publicat duminică de “Corriere della Sera”. Majoritatea italienilor supraestimează prezenţa românilor şi rromilor. Numărul romilor din Italia fie nu este cunoscut în cazul a 56% dintre persoanele chestionate, fie este exagerat - 80% dintre cei care susţin că ştiu numărul lor, îl estimează la peste două milioane. Cunoştinţele supeficiale sînt confirmate şi de răspunsurile în legătură cu naţionalitatea rromilor prezenţi în Italia: peste 50% consideră că aproape toţi sînt străini, în timp ce numai 20% ştiu că majoritatea sînt italieni. 61% afirmă că romii le sînt foarte antipatici, iar 20% că le sînt destul de antipatici. Rromi este cea mai puţin apreciată etnie de imigranţi, urmaţi de albanezi şi de români. Întrebaţi care este primul lucru care le vine în minte cînd aud cuvîntul “rrom”, cel mai frecvent răspuns a fost “hoţ” urmat de “nomad”.

Pentru 70% dintre italieni, convieţuirea este dificilă, dacă nu chiar imposibilă; o convieţuire cu romii pentru 34% nu este plăcută, iar pentru 36% este destul de problematică. Majoritatea celor care resping o convieţuire cu rromii şi cu românii fac parte din electoratul de centru-dreapta, dar un număr semnificativ susţine şi alte forţe politice. 37% consideră că este imposibilă împăcarea unor culturi atît de diferite, iar 34% consideră că ţiganii nu depun suficiente eforturi pentru a face posibilă convieţuirea.