Secretarul general al ONU, Kofi Annan, a început, luni, un turneu în Orientul Mijlociu, care cuprinde Libanul, Egiptul, Iordania şi Siria. Annan a ajuns, luni, la Beirut, unde a examinat, cu oficialii libanezi, proiectul dislocării forţei internaţionale şi securizarea frontierei cu Siria, urmînd ca astăzi să se deplaseze la Cairo, pentru o întîlnire cu preşedintele Hosni Mubarak. Mîine, Annan va vizita Iordania, unde se va întîlni cu regele Abdallah al II-lea, după care se va deplasa, joi, la Damasc, ambele vizite avînd pe agendă dezbaterea situaţiei din regiune. În capitala siriană, discuţiile cu oficialii vor urmări "rolul ONU în regiune şi aplicarea rezoluţiei 1701, care a pus capăt, la 14 august, ostilităţilor între Israel şi Hezbollah. Secretarul general al ONU se va deplasa şi în Israel, Qatar, Turcia şi Arabia Saudită, dar şi în Iran, unde va ajunge la 2 septembrie.

Preşedintele francez, Jacques Chirac, a anticipat, luni, la Paris, o "reluare a ostilităţilor"în Liban, în absenţa unui acord global şi durabil între toţi actorii din regiune". Chirac, a cărui ţară va prelua conducerea forţei internaţionale din Liban pînă în februarie 2007, participînd cu 2.000 de militari la forţele de menţinere a păcii, a făcut aceste observaţii în faţa ambasadorilor Franţei reuniţi la Paris, la conferinţa lor anuală. Jacques Chirac a reiterat apelul de ridicare a blocadei israeliene impuse Libanului, precizînd că "aceasta împiedică progresul pe calea normalizării". Israelul a anunţat că va menţine blocada asupra Libanului atît timp cît armata libaneză şi Căştile Albastre nu vor împiedica contrabanda cu arme destinate grupării Hezbollah.

De asemenea, Chirac crede că Iranul şi Siria ar trebui să nu se mai izoleze de comunitatea internaţională, ci să colaboreze pentru instaurarea păcii în Orientul Mijlociu. Preşedintele francez a calificat Iranul drept "o ţară extraordinară" şi a cerut autorităţilor de la Teheran să colaboreze cu marile puteri pe tema dosarului nuclear. "Iranul nu va găsi securitate în dezvoltarea unor programe nucleare clandestine, ci în colaborarea cu membrii comunităţii internaţionale", a declarat Chirac. Referindu-se la Siria, preşedintele francez a declarat că "aceasta ar trebuie să abandoneze mentalitatea insulară". Chirac întreţine relaţii bune cu liderii sirieni, dar acestea s-au deteriorat ca urmare a asasinării în 2005, la Beirut a unuia dintre cei mai apropiaţi prieteni ai preşedintelui francez, fostul premier libanez Rafik Hariri. Asasinatul a fost atribuit unor agenţi pro-sirieni.

Peste jumătate din libanezi susţin dezarmarea grupării Hezbollah

Majoritatea libanezilor (51%), doresc ca mişcarea Hezbollah să depună armele, după o lună de conflict între armata isrealiană şi combatanţii şiiţi, potrivit unui sondaj de opinie publicat luni. Ancheta, realizată de institutul Ipsos şi publicată de cotidianul francofon "L'Orient Le Jour", dezvăluie însă divergenţe de opinie în rîndul comunităţilor religioase din Liban. Astfel, 84% din şiiţi preferă ca Hezbollah să-şi păstreze armele, spre deosebire de 79% dintre druzi, 77% dintre creştini şi 54% dintre sunniţi.

Publicaţia remarcă, de asemenea, că Hezbollah este populară îndeosebi în rîndul populaţiei cu vîrste sub 30 de ani şi în regiunile majoritar şiite, precum sudul ţării sau periferiile sudice ale Bagdadului, ţinte ale bombardamentelor israeliene. Prin urmare, 81% din respondenţi susţin dislocarea unei forţe internaţionale în sudul ţării, de-a lungul frontierei cu Israelul, în conformitate cu rezoluţia ONU. 67% din cei chestionaţi apreciază că FINUL, care ar urma să mobilizeze 15.000 de militari faţă de cei 2.000 în prezent, ar trebuie să fie mai degrabă o forţă de supraveghere decît una de intervenţie. În ceea ce priveşte perspectiva unui război civil în Liban, ca o consecinţă a acestui ultim conflict, numai 38% din respondenţi consideră posibilă declanşarea acestuia, spre deosebire de 62% care resping această posibilitate.

Sondajul a fost realizat între 14 şi 17 august, pe un eşantion de 600 de bărbaţi şi femei, reprezentînd diferite comunităţi religioase.

Turcia participă la Forţa Interimară ONU în Liban

Turcia a decis să participe la Forţa Interimară a Naţiunilor Unite în Liban /FINUL/, a anunţat, luni, purtătorul de cuvînt al Guvernului de la Ankara, Cemil Ciçek, la încheierea reuniunii cabinetului turc, fără a preciza însă numărul soldaţilor ce vor fi desfăşuraţi în zona de conflict. Ultimul cuvînt în privinţa trimiterii de trupe în Liban îl are Parlamentul turc, care va fi convocat cît de curînd într-o sesiune extraordinară, deputaţii turci aflîndu-se în prezent în vacanţă. Potrivit presei locale, participarea Turciei la FINUL ar consta într-un efectiv de 600 - 1.200 de militari. Cemil Ciçek, care este şi ministru al Justiţiei, a precizat că militarii turci nu vor avea ca misiune dezarmarea miliţiilor şiite Hezbollah.

Bulgaria ar putea contribui cu 100 de persoane la forţa din Liban

Bulgaria va trimite circa 100 de persoane în forţa internaţională din Liban, a anunţat, luni, ministrul bulgar de Externe, Ivailo Kalfin. Ministrul Apărării, Veselin Bliznakov, a precizat că detaliile participării bulgare la forţa din Liban vor fi clarificate în termen de zece zile. Autorităţile de la Sofia anunţaseră că decizia finală va fi luată după consultări cu ONU şi Uniunea Europeană.

Atac israelian în Gaza

Un atac aerian israelian a provocat moartea a patru membri ai forţelor de securitate controlate de mişcarea Hamas în ciocnirile care au avut loc, luni, în nordul Fîşiei Gaza. Oficialii militari israelieni au refuzat să comenteze incidentul care a avut loc în districtul Shajaia, situat în Gaza, un bastion al militanţilor islamişti, invadat, sîmbătă, de armata statului evreu.

Israelul exclude orice negocieri cu Hezbollah

Israelul a dezminţit afirmaţiile liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, cu privire la posibilitatea unui schimb de prizonieri. În cursul unei discuţii telefonice cu secretarul general al ONU, Kofi Annan, premierul israelian, Ehud Olmert, a subliniat că prioritară este eliberarea militarilor răpiţi de Hezbollah. Potrivit rezoluţiei 1701 a Consiliului de Securitate ONU, guvernul libanez este responsabil de soarta militarilor evrei.

Autorităţile israeliene au primit asigurări că ostaticii israelieni trăiesc şi sînt sănătoşi. Capturarea celor doi militari evrei de către Hezbollah, la 12 iulie, a dus la declanşarea ofensivei israeliene în sudul Libanului. Aproape 1.200 de libanezi şi 157 de israelieni au fost ucişi în cele 34 de zile de război. Soldatul israelian Gilad Shalit, răpit de activişti palestinieni, la 25 iunie, în Israel, la liziera cu Fîşia Gaza, este teafăr şi nevătămat, a afirmat purtătorul de cuvînt al guvernului palestinian.

Liderul grupării Hezbollah, Hassan Nasrallah, a declarat că mişcarea sa nu i-ar fi răpit pe cei doi soldaţi israelieni la 12 iulie, dacă ar fi ştiut că această acţiune va declanşa un război de o asemenea amploare. "Nu vor mai fi alte ostilităţi între Israel şi Hezbollah", a adăugat Nasrallah. "Statul evreu foloseşte această ameninţare pentru a exercita presiune asupra Libanului şi a obţine dislocarea FINUL pe aeroporturi, în porturi şi la frontiera cu Siria", a comentat liderul Hezbollah.