Speciile valoroase de peşti din Marea Neagră s-au redus într-un mod extrem de îngrijorător ca urmare a deteriorării grave a sistemului ecologic acvatic, trage un semnal de alarmă Iuri Tokarev, doctor în ştiinţe biologice, directorul adjunct al Institutului de Biologie al Mărilor din Sud A. O. Kovalevski (Institute of Biology of the Southern Seas, IBSS) cu sediul la Sevastopol, în sudul Ucrainei. “Iată ce avem acum în Marea Neagră: scrumbie, şprot şi hamsie. În trecut aici au existat sturioni, cambulă, lufar, chefal. În prezent, până şi scrumbia este pe cale de dispariţie, iar şprotul şi hamsia reprezintă 90% din totalul rezervelor de peşte care se găsesc aici”, a declarat Tokarev, referindu-se la rezultatele unei recente expediţii a cercetătorilor IBSS, care au studiat ecosistemul acvactic în partea ucraineană a Mării Negre. Pentru prima oară în ultimii 25 de ani, oamenii de ştiinţă de la IBSS au reuşit să realizeze o înregistrare video complexă şi cuprinzătoare a platoului din nord-vestul Mării Negre, până în strâmtoarea Kerci. În acest context, ei sesizează asupra stării critice în care se află alga roşie (Phyllophora Grev) din câmpurile Zernovo. Aceasta aproape că a dispărut de pe o suprafaţă de aproximativ 10.000 de hectare în nord-vestul Mării Negre, lăcaş al crustaceelor, midiilor şi moluştelor. Deşi câmpurile de algă roşie au fost luate din 2008 sub protecţia statului ucrainean, Tokarev consideră că această decizie a întârziat cu cel puţin un deceniu. Responsabilă de această situaţie este activitatea intensă de exploatare a rezervelor de petrol şi gaze din această parte a Mării Negre, a subliniat expertul ucrainean. În prezent, aici, la o adâncime de 20-22 de metri trec nave cu un deplasament de 70-80-100 de tone, care agită toate sedimentele de pe fund, iar curenţii le duc pe distanţe lungi.

În cadrul expediţiei menţionate, cercetătorii ucraineni au înregistrat o deteriorare generală a ecosistemului Mării Negre, în special în zona de coastă. Ei atrag atenţia şi asupra cantităţilor imense de ape reziduale şi netratate care ajung în mare, precum şi a traficului comercial intens. De-a lungul întregului ţărm de sud al Mării Negre, doar în strâmtoarea Kerci, oamenii de ştiinţă au mai descoperit un exemplar de scoică de nămol. “Ceea ce am văzut pe fundul Mării Negre în zonele cercetate cu ajutorul înregistrărilor video aminteşte mai mult de suprafaţa lunară. Şi vorbim de o adâncime de 20-30 de metri. Înainte, aici exista vegetaţie marină, crustacee, moluşte”, a spus directorul adjunct al IBSS. Pe de o parte, este un lucru bun că pe litorul Mării Negre se construiesc mai multe hoteluri, locuri de campare, dar pe de altă parte, este nevoie urgentă de a construi şi staţii de tratare a apelor uzate, a subliniat acesta, adăugând că statul ucrainean ar trebui să instituie un sistem unic de supraveghere permanentă a situaţiei ecologice a Mării Negre.