Numele maestrului Oleg Danovski, coregraf de renume al spaţiului cultural-artistic românesc şi nu numai, rezonează în sufletul celor apreciază valoarea. De la trecerea în nemurire a marelui coregraf, al cărui nume este purtat de Teatrul Naţional de Operă şi Balet din Constanţa, se împlinesc, astăzi, 13 ani. Figura maestrului continuă să dăinuiască în memoria afectivă a celor care l-au cunoscut şi care l-au avut drept mentor.

Una dintre cele mai mari personalităţi ale spaţiului cultural tomitan, Oleg Danovski s-a născut în 1917, în Ucraina. Tatăl său, von Hildenbrand, aparţinea unei familii cu titlu nobiliar, de baroni, adusă de Petru cel Mare din Germania, iar mama sa, Juliette, a fost angajată, din 1920, la Teatrul din Cernăuţi (unde s-a stabilit în urma revoluţiei bolşevice), ca maestră de balet. Astfel, Oleg Danovski a crescut, de mic, într-un mediu artistic, cultivat de mama sa. Deşi, în copilărie, Danovski a dovedit o înclinaţie specială pentru vioară, instrument pe care l-a studiat timp de şapte ani, el avea să se dedice dansului, în calitate de prim solist, apoi ca un mare coregraf de dans clasic şi contemporan şi un excelent regizor. Supranumit „Sfinxul Slav”, la numai 17 ani, după ce a evoluat pentru Teatrul Cărăbuş, Oleg Danovski a avut ocazia să colaboreze cu mari artişti ai vremii precum Josephinne Backer şi Boris Kneazev, pedagog care a format dansatori iluştri ai Operei de la Paris sau cu regizorul Sterenberg.

Recunoaşterea de care s-a bucurat Oleg Danovsk în străinătate s-a regăsit în interesul pe i l-a arătat celebrul Robert Helpmann, cînd l-a invitat să monteze la Londra „Lacul lebedelor”. Însă, marile merite ale lui Danovski sînt acelea de a crea spectacole de excepţie la Opera din Bucureşti şi de a înfiinţa un ansamblu de balet, la malul mării, constituit din tineri absolvenţi ai liceelor de coregrafie din Bucureşti şi Cluj. Primul spectacol al „Ansamblului de balet clasic si contemporan” a fost „Chopiniana”. La malul mării, „Sfinxul slav” a montat trilogia ceaikovskiană „Lacul lebedelor”, „Frumoasa din pădurea adormită” şi „Spărgătorul de nuci”. Contractul semnat cu impresarul german Landgraff, ale cărui efecte se văd şi în prezent, prin tradiţionalul turneu pe care Compania de balet a Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” îl susţine anual, în Germania, a dus în lume renumele balerinilor formaţi de Oleg Danovski. Ca o dovadă a aprecierii de care se bucura printre specialişti, maestrul a făcut parte din jurii de balet la festivaluri din Japonia, Moscova sau Paris, la aceste activităţi adăugîndu-se şi Concursul Naţional şi Internaţional „Oleg Danovski”. „Spărgătorul de nuci”, „Lacul lebedelor”, „Cenuşăreasa”, „Giselle”, „Rapsodia de Enescu” sau „Chopiniana” sînt cîteva dintre spectacolele care poartă amprenta marelui coregraf. În 1996, Oleg Danosvki a creat ultimul său spectacol, „Crăiasa zăpezilor”.

Discipolii îşi poartă maestrul în suflet

„Pe maestru îl port în suflet. Ceea ce vedeţi dumneavoastră în scenă, pe mine, se numeşte Oleg Danovski. Sînt produsul dînsului şi cred că nimeni nu îi poate mulţumi cum îi mulţumesc eu cînd sînt pe scenă şi încă dansez pe coregrafiile dînsului cu foarte mare plăcere”, a precizat prim-solista Companiei de Balet a Teatrului „Oleg Danovski”, Monica Cherecheş. Felicia Şerbănescu, prim-solista care a fost marcată de întîlnirea cu Oleg Danovski, i-a dedicat memoriei maestrului său un moment coregrafic, inclus, duminică, în cadrul Festivalului Internaţional al Muzicii şi Dansului, „Lascia chi’o pianga”. Tot în amintirea regretatului coregraf a fost prezentat, în cadrul Galei de duminică, pas de deux-ul din baletul „Lacul lebedelor”, actul al III-lea, pe muzica lui Ceaikovski. Cetăţean de onoare al municipiului Constanţa, maestrul Oleg Danovski dă atît numele Teatrului Naţional de Operă şi Balet, cît şi al unei străzi din oraşul de la malul mării.