„În poezia românească poţi găsi ceea ce se numeşte discursul poetic”

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Jean-Max Tixier, directorul revistei literare „Autre Sud” din Franţa:

„În poezia românească poţi găsi ceea ce se numeşte discursul poetic”

În perioada 6 – 8 septembrie, la hotel Oxford din staţiunea Mamaia, a avut loc prima ediţie a Forumului European al Revistelor Literare, care a reunit reprezentanţi ai unor astfel de publicaţii din România, Franţa, Spania, Austria, Ungaria, Bulgaria, Statele Unite ale Americii, Israel, Serbia, Ucraina şi Republica Moldova. Printre participanţii la evenimentul organizat de Federaţia Editorilor şi Difuzorilor de Carte din România, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România şi Consiliul Judeţean Constanţa s-a numărat şi Jean-Max Tixier, directorul directorul revistei literare „Autre Sud” din Marsilia, Franţa. Într-un interviu acordat cotidianului „Telegraf”, Jean-Max Tixier a vorbit despre prima ediţie a formului, scriitori români publicaţi în revista franceză, dar şi despre literatura contemporană din România.
Cultură 10 Septembrie 2007 / 00:00 554 accesări

Reporter: Ce părere aveţi de organizarea Forumului European al Revistelor Literare la Constanţa?

Jean-Max Tixier: Este o idee foarte originală şi nicio iniţiativă de acest fel nu a fost luată pînă acum. Aceste două zile de comunicări ştiinţifice au pus bazele necesare pentru o mai bună cunoaştere a locului şi viitorului revistelor literare în spaţiul european. Ne face să definim şi redefinim un anume număr de noţiuni, cum ar fi multicultura, transcultura şi altele, care mi se par legate de evenimentele sociale care se desfăşoară astăzi. Faptul de a aduna în acelaşi loc reprezentanţi ai unor reviste literare din străinătate şi româneşti permite comunicarea experienţelor şi posibilitatea de a vedea dacă probelemele care au fost ridicate sînt asemănătoare sau diferite. Putem reflecta cu baze solide.

Rep.: Care sînt scriitorii români care au fost publicaţi în revista „Autre-Sud” din Marsilia, Franţa?

J.M.T.: Au fost foarte mulţi sciitori români publicaţi în revista noastră. În mod sigur au apărut numere dedicate lui Lucian Bralaga, care a fost editat în variantă bilingvă româno-franceză, dar şi scriitori contemporani, care au fost prezenţi la acest forum. Publicăm autori români în publicaţia franceză în mod regulat, în special poeţi.

Rep.: Care este opinia dvs. referitor la literatura românească de astăzi?

J.M.T.: Cunosc anumite particularităţi ale literaturii române din traduceri. Din păcate, nu vorbesc limba română, iar opinia mea este parţială, pentru că ştiu mai bine poezia decît proza. Poezia românească este foarte ataşată, pe de o parte, de teme tradiţionale, iar pe de altă parte, în mod profund, este ancorată în pămîntul românesc, prin intermediul acesta fiind reformulată cultura României. În raport cu poezia franceză, în poezia românească poţi găsi ceea ce se numeşte discursul poetic, povestea poatică. Cîteodată, în poezia românească sînt tratate aspecte sumbre, dar prezintă expresia unui ideal, a unei speranţe.

Rep.: Unul dintre subiectele abordate la acest forum au făcut referire la jurnalismul multicultural. Ce ne puteţi spune despre acest lucru?

J.M.T.: Cum a menţionat Valeriu Stancu, jurnalismul este o profesie care are deontiligia sa, dar care impune condiţii financiare pragmatice. Primul lucru pe care-l aştept din partea jurnalistului cultural este să comunice cititorilor informaţiile. După ce cititorul este informat putem aprofnda problema respectiv, iar aici rolul principal îl are jurnalistul specializat.

Rep.: Care credeţi că este viitorul revistelor literare?

J.M.T.: Condiţia actuală a revistelor literare este una puţin înfloritoare, faţă de acum cinci sau 60 de ani. Ne putem întreba dacă corespunde aşteptărilor actuale ale publicului. Trebuie ca revistele literare să facă eforturi ca să reziste şi să se impună.



12