UE doreşte să-şi continue politica de extindere, în pofida crizei ce afectează numeroase economii europene, dar toate statele candidate la aderare trebuie să facă progrese suplimentare înaintea intrării în forul comunitar, relevă raportul anual al CE privind extinderea, prezentat ieri, la Bruxelles. În prezent sunt opt ţări sau entităţi candidate sau potenţial candidate la aderarea la UE: Albania, Bosnia, Islanda, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Turcia. În acelaşi document, CE subliniază că relaţiile mai multor ţări foste republici ale Federaţiei Iugoslave sunt încă influenţate negativ de diferendele bilaterale. Astfel, raportul menţionează că Serbia a reuşit să obţină, în luna martie, statutul oficial de candidat la aderare la UE şi notează că Bruxelles-ul va recomanda deschiderea negocierilor cu Belgradul, de îndată ce va fi constatat că Serbia a atins nivelul necesar de conformitate cu criteriile de aderare şi mai ales dacă Belgradul reuşeşte să îşi amelioreze relaţiile cu Pristina. Referitor la Kosovo, CE recomandă ca Pristina să facă eforturi pentru încheierea unui acord de asociere cu UE, primul pas pe calea integrării europene. În privinţa Muntenegrului, raportul reţine faptul că ţara a început negocierile de aderare în luna iunie şi a pus în aplicare un program de reforme-cheie, dar Podgorica trebuie să înregistreze progrese suplimentare referitoare la statul de drept. Pentru al patrulea an consecutiv, Comisia recomandă Consiliului UE să autorizeze lansarea negocierilor de aderare a Macedoniei. Şi Albania a făcut progrese semnificative în vederea integrării în structurile UE, Bruxelles-ul exprimându-şi dorinţa de a-i acorda statutul de candidat, dacă Tirana îşi confirmă angajamentele. În schimb, Bosnia a înregistrat doar puţine progrese pentru a îndeplini criteriile UE, estimează acelaşi document. Raportul apreciază că negocierile de aderare a Islandei la UE evoluează bine. În privinţa Turciei, progresele înregistrate sunt considerate insuficiente: ”Numărul ridicat de cazuri şi anchete legate de jurnalişti, precum şi presiunile la adresa presei continuă să fie o sursă de îngrijorare majoră”. Documentul regretă lipsa de progrese în diferendul dintre Turcia şi Cipru şi solicită Ankarei să îşi normalizeze relaţiile cu Nicosia.

BUGET SEPARAT PENTRU ZONA EURO Ideea creării unui buget al Zonei Euro suplimentar bugetului comun al UE prinde tot mai mult contur în rândul statelor membre, cea mai recentă versiune a proiectului de concluzii pentru summit-ul de săptămâna viitoare, de la Bruxelles, făcând o separare clară a celor două. Numit ”capacitate fiscală”, noul buget va aparţine Zonei Euro şi, prin urmare, nu va fi acoperit de Cadrul Financiar Multianual, bugetul comun pe şapte ani al UE, relevă proiectul de concluzii pregătit de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. Chiar şi pentru ţările din afara Zonei Euro - care în mod tradiţional sunt îngrijorate în legătură cu apariţia unei Europe cu două viteze - ideea devine acceptabilă atât timp cât nu presupune reducerea bugetului comun al UE. Ministrul polonez pentru Afaceri Europene, Piotr Serafin, a declarat ieri că ţara sa nu se teme de un buget al Zonei Euro, dacă acesta va fi separat de bugetul întregului bloc comunitar. Discuţiile pe acest subiect nu se vor încheia prea curând. Pe de altă parte, Marea Britanie, care susţine o reducere a bugetului comun al UE, s-a exprimat în favoarea unui fond separat pentru Zona Euro.

ŢĂRILE VULNERABILE Ţările din Europa Centrală şi de Est sunt cele mai vulnerabile la şocurile financiare, ţinând cont de expunerea lor la Zona Euro şi datoriile lor externe, în timp ce statele din Asia şi America Latină sunt mai puţin expuse, a avertizat, ieri, FMI, în raportul privind stabilitatea financiară globală. Instituţia avertizează că riscurile din Zona Euro s-ar putea propaga spre pieţele emergente, unde creşterea deja a încetinit. De asemenea, FMI apreciază că principala ameninţare pentru economia globală este criza datoriilor din Zona Euro, iar riscurile la adresa stabilităţii au crescut în ultimele şase luni, încrederea rămânând foarte fragilă. Până când încrederea în Zona Euro nu se restabileşte, se vor accentua vânzările de active, restricţionarea creditării, iar efectele negative se vor propaga de la periferie spre centru, se arată în raportul FMI.