”Alegerile parlamentare din 5 aprilie au declanşat o criză majoră în R. Moldova, fiind urmate de dizolvarea Parlamentului şi de organizarea unui scrutin anticipat pe 29 iulie. Din nefericire, aceste evenimente au contribuit la reaprinderea tensiunilor privind identitatea, fiind redeschise clivaje puternice, cu caracter etno-lingvistic şi politic, care divizează populaţia moldoveană. În privinţa orientării politice, pot fi identificate două tendinţe. Pe de o parte, populaţia vorbitoare de limba rusă doreşte relaţii strânse cu Moscova, iar vorbitorii de limba română sunt ataşaţi de relaţiile cu România. Cu toate acestea, o mare parte a populaţiei este între cele două extreme, susţinând independenţa ţării şi identitatea culturală moldovenească. Viaţa politică din R. Moldova reflectă clivajele sociale, fiind puternic polarizată. Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a dominat scena politică din 2001. Electoratul PCRM este format din vorbitori de limba rusă şi persoane din mediul rural. Cu toate acestea, deschiderea pro-europeană a PCRM i-a permis atragerea unui segment de electorat mai tânăr, interesat de Europa. Până acum, PCRM a reuşit să menţină un echilibru între cele două direcţii, afişând un nivel de ambiguitate faţă de Rusia şi Europa”, notează documentul.

POTRIVIT UNUI RAPORT NATO, PRIMELE MĂSURI ADOPTATE DE NOUL GUVERN DE LA CHIŞINĂU INCLUD GESTURI DE BUNĂVOINŢĂ ÎN RELAŢIA CU ROMÂNIA

Chiar şi după ajungerea la putere a forţelor pro-europene, există o stare de incertitudine în R. Moldova. În discursul inaugural, noul premier a prezentat cinci priorităţi - europenizarea ţării, soluţionarea crizei transnistrene, consolidarea statului de drept, depăşirea crizei economice şi trecerea la creştere economică, descentralizarea şi aplicarea normelor europene în materie de administraţie publică. ”Primele măsuri adoptate de noul guvern includ gesturi de bunăvoinţă în relaţia cu România. Vizele impuse cetăţenilor români au fost eliminate. În plus, noul ambasador român la Chişinău îşi va prelua atribuţiile”, continuă raportul NATO. R. Moldova a dezvoltat un parteneriat larg cu NATO, deşi nu doreşte să devină membră NATO, în contextul statutului de neutralitate proclamat de Constituţie.

Raportul intitulat ”R. Moldova - Provocări interne, perspective ale integrării euro-atlantice” a fost elaborat după o vizită la Chişinău a unei delegaţii a Adunării Parlamentare a NATO condusă de Marc Angel, raportor special al Comitetului privind Aspectele Sociale ale Securităţii. În cursul vizitei efectuate în perioada 2 - 4 noiembrie, oficialii NATO s-au întâlnit cu reprezentanţi ai Alianţei pentru Integrarea Europeană (AIE).