Comisia Electorală Centrală a decis ieri că renumărarea voturilor de la alegerile parlamentare din R. Moldova se va efectua într-o singură zi, 15 aprilie. Curtea Constituţională decisese, duminică, renumărarea voturilor de la alegerile parlamentare din 5 aprilie, la cererea preşedintelui Vladimir Voronin. Totuşi, Curtea fixase un termen de nouă zile, cu posibilitatea de a-l prelungi. Curtea Constituţională decisese, de asemenea, examinarea listelor electorale, la a căror alcătuire opoziţia acuză că s-au comis fraude masive. În condiţiile în care renumărarea se va face într-o singură zi, nu este clar cînd şi cum se vor putea examina listele electorale. Opoziţia consideră că renumărarea voturilor este lipsită de sens, fără examinarea listelor electorale, pe care afirmă că au figurat persoane fictive şi morţi.

Voronin acuză şi Serbia de implicare în revoltele de la Chişinău

Preşedintele moldovean a sugerat că şi Serbia a fost implicată în evenimentele de săptămîna trecută de la Chişinău, alături de serviciile secrete române. ”Aici, la intrarea în Parlament, am fotografiat un iugoslav cu documente ale unei instituţii nord-americane. În 7 aprilie au existat nouă persoane din Serbia care au condus evenimentele şi agenţi ai serviciilor de securitate din România. Avem totul filmat şi le putem identifica pe toate bestiile care au bătut poliţişti. Îi vom aresta şi judeca”, a declarat Voronin într-un interviu acordat cotidianului spaniol ”El Pais”. Este pentru prima oară cînd Voronin aduce în discuţie un alt factor extern decît România în ceea ce priveşte protestele de la Chişinău. Voronin a acuzat România de implicare în aceste proteste, expulzîndu-l pe ambasadorul Filip Teodorescu, despre care a afirmat că a acordat consultanţă opoziţiei în timpul campaniei electorale. De asemenea, preşedintele moldovean a acuzat opoziţia de tentativă de lovitură de stat. Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, a declarat într-un interviu pentru cotidianul spaniol ”El Pais” că nu se aşteaptă ca UE să pună R. Moldova înaintea solidarităţii cu România. Întrebat la ce se aşteaptă de la UE şi de la România, Voronin a răspuns: ”La nimic bun în viitorul apropiat. România nu este conştientă că se află în UE şi că trebuie să respecte unele reguli. România nu poate renunţa la ambiţiile sale expansioniste şi refuză şi acum să semneze tratatul de frontieră şi pe cel de bază”, a adăugat Voronin.

Serbia şi România au relaţii foarte bune, care s-au intensificat după independenţa Kosovo, pe care ţara noastră nu a rescunoscut-o, fiind printre puţinele state europene care au adoptat această poziţie. Preşedintele Boris Tadic şi ministrul de Externe Vuk Jeremic au făcut cîte două vizite în România, de la proclamarea independenţei Kosovo. Şi preşedintele Traian Băsescu a fost de două ori în Serbia, în aceeaşi perioadă. În interviul din ”El Pais”, Voronin mai spune că scopul evenimentelor de la Chişinău a fost provocarea unei ”revoluţii colorate”, acelaşi scenariu ca la Belgrad, Tbilisi, Bişkek şi Kiev. Întrebat unde se afla în momentul violenţelor de marţi, Voronin a spus că a stat o perioadă în biroul său de la Parlament, apoi s-a mutat la sediul Guvernului. ”Am fost aici, în Parlament. Gărzile mele de corp nu le-au permis să se atingă de biroul meu. Cînd au spart geamurile şi a început să fie curent, m-am mutat la Guvern”, a declarat preşedintele în vîrstă de 67 de ani. ”Au jefuit. Au luat seiful trezoreriei, iar poliţia a găsit piese de mobilier de la Parlament în 18 locuinţe”, a mai acuzat Voronin.

O cincime din noii parlamentari moldoveni au cetăţenie română

Majoritatea membrilor partidelor de opoziţie care au intrat în Parlament după alegerile din 5 aprilie trebuie să aleagă între mandatul de parlamentar şi cetăţenia română, au declarat, pentru Interfax, surse de la Curtea Constituţională a R. Moldova. Conform datelor alegerilor prezentate Curţii Constituţionale şi datelor privind viitorii deputaţi, 22 din cei 101 parlamentari aleşi la 5 aprilie, cărora Curtea Constituţională trebuie să le valideze mandatele după renumărarea voturilor, deţin şi cetăţenia unui alt stat. Parlamentul moldovean a iniţiat o lege prin care funcţionarii publici vor fi verificaţi de către Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS), urmînd să îşi declare, pe lîngă starea civilă, afilierea politică şi venituri, cetăţenia pe care o au membrii familiei, inclusiv părinţii. La vremea respectivă, deputaţii din opoziţie au protestat vehement împotriva adoptării legii, spunînd că aceasta constituie o revenire la practicile totalitare din perioada stalinistă şi preia metodele KGB-ului sovietic. CEDO a calificat legea care interzice persoanelor cu multiplă cetăţenie accesul la funcţii publice în R. Moldova ca fiind una discriminatorie şi contrară Convenţiei pentru drepturile omului şi Convenţiei pentru cetăţenie.

Mitinguri de solidaritate în mai multe oraşe din lume

Numeroşi moldoveni din Boston, Washington, Roma, Bologna, Quebec şi Strasbourg au ieşit în stradă pentru a condamna acţiunile de intimidare a tinerilor, îngrijoraţi de instaurarea dictaturii în R. Moldova. Circa 100 de persoane s-au adunat lîngă universitatea Harvard din Boston, scandînd şi cîntînd, pentru a atrage atenţia comunităţii internaţionale asupra evenimentelor din R. Moldova, în timp ce la Washington, moldovenii au protestat paşnic în faţa ambasadei R. Moldova în SUA. La Strasbourg, moldovenii au organizat un miting, purtînd pancarte pe care se putea citi ”200.000 de voturi fraudate”, iar în Quebec, peste 300 de persoane au denunţat actele de teroare şi intimidare comise împotriva participanţilor la protestul din 7 aprilie. Comunitatea moldovenilor din Roma se reuneşte în fiecare zi şi a adoptat o rezoluţie prin care cere comuniştilor să recunoască implicarea în organizarea acţiunilor de vandalizare a Parlamentului, precum şi demisia Comisiei Electorale Centrale, pe care o învinuiesc de complicitate în fraudarea alegerilor. Semnatarii consideră, de asemenea, că moldovenilor din străinătate nu li s-a asigurat dreptul la vot.

Reprezentantul ONU în R. Moldova denunţă încălcarea drepturilor omului

Consilierul pentru Drepturile Omului al ONU în R. Moldova, Edwin Berry, care a vizitat, sîmbătă, un penitenciar şi a discutat cu circa 40 dintre tinerii arestaţi în timpul protestelor, denunţă grave încălcări ale drepturilor omului în cazul acestora, relatează ”Ziarul de Gardă”. Consilierul ONU a declarat că a văzut cel puţin 40 de tineri care erau încarceraţi în diferite celule. ”Cu toţii aveau urme de bătăi şi traume”, a declarat acesta, precizînd că toate persoanele pe care le-a văzut aveau între 18 şi 24 de ani. Tinerii au declarat că au fost bătuţi în secţiile de poliţie sau la Comisariatul General de Poliţie din Chişinău. Ei au mai spus că au fost deţinuţi acolo în celule de cîte opt metri pătraţi, în care au fost introduse cîte 25 şi chiar 28 de persoane. Ei au spus au primit foarte puţină apă şi nu au primit deloc hrană. De asemenea, majoritatea tinerilor s-a plîns că nu au avut acces la un avocat. Edwin Berry a declarat, de asemenea, că au fost înregistrate imagini cu urme ale torturii la care au fost supuşi aceşti tineri şi că vrea să poarte discuţii cu Ministerul moldovean al Afacerilor Interne. Datele colectate în timpul acestei vizite de documentare vor fi folosite pentru informarea comunităţii internaţonale cu privire la ceea ce se întîmplă în penitenciarele din R. Moldova, a mai declarat Berry.